Olt: Trei poliţişti şi cinci contacţi de familie ai acestora, confirmaţi cu COVID-19 în ultimele trei zile

Olt: Trei poliţişti şi cinci contacţi de familie ai acestora, confirmaţi cu COVID-19 în ultimele trei zile



Infecţia cu noul coronavirus a fost confirmată în ultimele zile la trei poliţişti şi la cinci contacţi de familie ai acestora, potrivit directorului cancelariei prefectului judeţului Olt, Andreea Asan.Aceasta a precizat luni că sâmbătă a fost confirmată infecţia cu noul coronavirus la doi poliţişti din judeţul Olt, duminică la încă un poliţist şi la un contact al acestora, iar luni au fost testaţi pozitiv încă patru contacţi de familie ai poliţiştilor.Poliţiştii confirmaţi cu COVID-19 lucrează la posturi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Coteana.În judeţul Olt numărul cazurilor de COVID-19 confirmate a ajuns luni la 91, iar numărul pacienţilor vindecaţi şi externaţi la 53. Totodată, sunt internaţi în spital 36 de pacienţi cu COVID 19. De la începutul pandemiei două persoane cu COVID-19 din judeţul Olt au decedat.Până în prezent, pentru judeţul Olt au fost efectuate 2.770 de teste COVID-19, dintre acestea 131 de probe fiind încă în lucru. AGERPRES/(AS – autor: Cristina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Un copil răpit a fost găsit după 40 de zile, în urma unei operațiuni secrete și de mare amploare a poliției belgiene

Un copil răpit a fost găsit după 40 de zile, în urma unei operațiuni secrete și de mare amploare a poliției belgiene




Un copil de 13 ani din Genk, Belgia, a fost eliberat în noaptea de duminică spre luni după 42 de zile de când fusese răpit. Banda implicată în răpire voia o răscumpărare de 5 milioane de euro. Poliția a reținut șapte suspecți. Băiatul este fiul unei familii de turci, cunoscută pentru implicarea în traficul cu droguri, de aceea prima ipoteză luată în calcul de polițiști a fost aceea a unei reglări de conturi între traficanți. Totuși, se pare că motivația răpitorilor ar fi fost banii. De altfel, sunt informații –  neconfirmate de autorități – că de fapt ar fi fost plătită o răscumpărare pentru ca băiatul să fie eliberat. Adolescentul a fost răpit în noaptea de 20 spre 21 aprilie de un grup de bărbați mascați și înarmați, care s-au folosit de o mașină furată. Băiatul se afla acasă, la domiciliu, mai ales că erau în vigoare restricțiile de circulație din cauza pandemiei. Au urmat săptămâni de negocieri între cei care l-au răpit și familia lui, timp în care au fost trimise de două ori dovezi că băiatul trăiește.  Totul s-a terminat în noaptea de duminică spre luni. Tânărul a fost eliberat la puțin timp după miezul nopții, în apropierea domiciliului, și a venit pe jos acasă. Adolescentul este teafăr și pare să fi suportat bine această perioadă și din punct de vedere psihologic. Poliția belgiană a făcut 12 percheziții în cursul nopții, în mai multe localități, între care Anvers. Cei șapte suspecți reținuți vor fi audiați de un judecător de instrucție.Ancheta, care a mobilizat mijloace impresionante și care a avut sprijinul unor servicii din străinătate, s-a desfășurat cu mare precauție, pentru a nu pune în pericol viața băiatului. Inclusiv presa a fost rugată să nu publice nimic până la încheierea cazului, scrie 7sur7.be.Familia e nemulțumită: justiția le-a dat idei răpitorilor, când a spus că am fi milionariFamilia băiatului este însă departe de a le fi recunoscătoare autorităților că acesta este în viață. Familia are doi membri: unchiul și tatăl victimei, ambii condamnați în 2019 pentru trafic cu cocaină. În timpul procesului, s-a spus că ar fi fost vorba despre o afacere de 8 milioane de euro. Presa a scris atunci că familia s-ar fi îmbogățit din activitățile criminale pe care le desfășura, având mașini de lux cu ascunzători pentru cocaină.Familia spune însă că nu a dus niciodată o viață de lux, iar sumele mari care s-au vehiculat în timpul procesului nu s-au bazat decât pe spusele unora dintre cei implicați în dosar. „Fiindcă justiția a divulgat presei aceste pretinse sume de 8 milioane de euro, clienții mei au acum o imagine care nu corespunde realității, iar mediile criminale au reținut informația, cu toate consecințele pe care le avem azi”, a spus avocatul familiei.El susține că tatăl și unchiul băiatului nu sunt deloc persoane violente și că le va lua mult timp să-și revină. În plus, cei doi vor să recurgă acum la CEDO pentru a le face dreptate, după ce au primit condamnări cu 15 ani închisoare în dosarul pentru trafic cu cocaină.Redactor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Zile libere 2020. Minivacanță de 3 zile pentru români, de Rusalii

Zile libere 2020. Minivacanță de 3 zile pentru români, de Rusalii





După weekendul prelungit de Rusalii, următoarea minivacanță va fi la sfârșitul lunii noiembrie.
Angajaţii care lucrează în zilele considerate libere vor primi în plus la salariu, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.
Ținând cont de modul în care pică zilele libere legale, românii vor avea următoarele minivacanțe: de Rusalii (3 zile), de Sfântul Andrei și 1 Decembrie (4 zile) și Crăciunul (3 zile).

Zile libere în 2020

7 iunie – duminică – Rusalii ( minivacanță de 3 zile)

În articolul :



Citește mai departe

Americanii n-au timp să-și plângă morții. Angajatorii acordă puține zile libere pentru doliu

Americanii n-au timp să-și plângă morții. Angajatorii acordă puține zile libere pentru doliu




SUA are 100.000 de decese înregistrate din cauza pandemiei. Angajații americani care pierd pe cineva apropiat au la dispoziție puține zile pentru înmormântare și doliu. Acest lucru, în combinație cu stresul privind păstrarea locului de muncă, scade productivitatea și mărește incertitudinea unui lucrător de care depind și alte vieți. Lumea lui Kristy s-a năruit în momentul în care a auzit un zgomot puternic în baie, venind dinspre partenerul ei de opt ani de zile, tatăl a celor doi copii ai săi. O presupusă dependență de opioide l-a răpit pe 2 mai. Grăbindu-se din camera de zi către sunetul acelei căderi, Kristy i-a găsit corpul care nu răspundea blocând ușa băii. Paramedicii i-au anunțat moartea când au ajuns.Aceasta a fost prima lovitură.A doua a venit mai târziu în acea zi când a anunțat locul de muncă despre ce se întâmplase. Kristy nu a dorit să-și facă public numele de familie, de teama unor posibile consecințe venite din partea angajatorului, un centru prin care femeile vindecate de dependență pot primi ajutor pentru o tranziție către reintegrarea în societate. Ea a afirmat că șefii i-au spus că îi acordă cinci zile de concediu în caz de deces.Cinci zile pentru a-și suna membrii familiei, să obțină un certificat de deces, să se ocupe de treburile juridice și financiare, să pregătească funeraliile. Iar la un moment dat în acele cinci zile să-și plângă pierderea înainte de a se întoarce la muncă.“Cinci zile? Este o nebunie pentru mine. Nu ai timp nici să ții doliu în primele zile. Ești în șoc”, a declarat Kristy pentru Business Insider.Însă cinci zile reprezintă, în America anului 2020, un timp generos pentru a deplânge pe cei care nu mai sunt printre noi. Politica obișnuită de resurse umane acordă între una și cinci zile de concediu în caz de deces. Cea mai folosită perioadă este de trei zile.Povestea lui Kristy este o tragedie personală care expune o catastrofă națională: oamenii sunt lipsiți de timpul necesar ca să treacă prin emoțiile lor.Pandemia a cauzat 100.000 de decese în Statele Unite. Cei care sunt în viață îi pot plânge pe cei dragi, sau să încerce acest lucru, în funcție de pachetele de beneficii primite la locul de muncă.O politică care este “rău în urmă”Deși evitată în cultura americană, moartea este o parte a vieții.Criza de opioide, pandemia de coronavirus, când aceste tragedii erup dezvăluie cât de prezentă este moartea și doliul în viețile americanilor.Sute de știri au arătat în mod clar că pandemia a expus multitudinea de moduri în care a avea asigurarea de sănătate legată de locurile de muncă creează un risc financiar și personal pentru oamenii de acolo. Asistența medicală pentru probleme mentale este mai puțin apreciată decât îngrijirea fiziologică, iar doliul nu este discutat suficient chiar printre susținătorii îngrijirii acordate sănătății mentale.Un studiu efectuat în 2016 de Societatea americană pentru Managementul Resurselor Umane a găsit că majoritatea anagajatorilor oferă patru zile pentru moartea partenerului sau a copilului, trei zile pentru moartea altui membru de familie, precum un frate sau o soră sau chiar un părinte, iar o zi este acordată pentru un membru al familiei extinse, precum o mătușă sau un văr. Nicio zi nu este acordată pentru un prieten sau coleg.Politicile sunt chiar mai neclare când vine vorba de partenerul de viață care nu împarte legământul formalizat prin sânge sau mariaj. Kristy și partenerul său nu erau căsătoriți, așa că angajatorul ei trebuia să-i acorde o zi liberă. Ea a precizat că a primit maximul de cinci zile doar pentru că managerul ei a decis să facă o excepție.“Suntem în urmă rău în a acorda atenție doliului, din păcate”, a spus Lisa Murfield, manager de resurse umane care a lucrat în industrie timp de 20 de ani.O istorie a doliului în AmericaÎn anii ’70, sociologii și psihologii au devenit mai interesați în doliu. Discuțiile publice începute de ei au stimulat schimbarea în cadrul companiilor, potrivit cărții “Moartea și politica socială în vremuri grele”.Cu toate acestea, mulți angatori alocă doar destul timp cât un angajat să poată aranja și să participe la funeraliile unei persoane dragi. Acest lucru nu s-a schimbat prea mult, au explicat experți de resurse umane pentru Business Insider. De fapt, guvernul federal al SUA încă se referă la concediul în caz de deces ca fiind “concediu pentru funeralii”.Evenimentele importante care s-au soldat cu mulți morți, precum atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, au încurajat mai mulți angajatori să adopte politici de acordare a zilelor libere. Însă, conversația se învârte în jurul participării la înmormântare, în contrast cu procesul doliului și trauma care acompaniază moartea.Precum în cazul altor beneficii, concediul acordat în caz de deces este lăsat la latitudinea companiilor. Deoarece nu există o politică federală în această problemă, angajatorii pot alege să nu acorde niciun fel de timp liber angajatului, chiar dacă acel angajat cere doar o zi să participe la înmormântarea cuiva drag.Iar în cazul angajaților part-time și a celor care lucrează ocazional este și mai rău.Însă, SUA nu este singura țară industrializată care este în urmă când vine vorba de răspunsul la cei îndurerați.Franța acordă trei zile de concediu plătit în caz de deces pentru un soț, partener, părinte, frate, soră sau rudă prin alianță, iar cinci zile pentru moartea unui copil.Australia acordă două zile de concediu plătit pentru angajații a căror membrii din familia apropiată au murit.De asemenea, Brazilia acordă două zile libere plătite.Acordând angajaților timpul pe care îl merită pentru doliuNumărând zilele ei libere și weekendurile, Kristy s-a întors la muncă la nouă zile după moartea partenerului ei.“Nu eram nici pe departe pregătită. Nici acum nu sunt”, a spus ea. În timpul interviului acordat Business Insider, a menționat că trebuia să fie la muncă, însă a anunțat angajatorul că ajunge târziu.Terri Daniel, preot clinician, profesionist avizat în traumă și educator privind sfârșitul vieții, spune că doliul este procesat într-o perioadă mai lungă, și că nu este ceva după care “te recuperezi”. Durează luni, uneori chiar ani de muncă.“Adaptarea este ceea ce facem când ceva devine insuportabil și vrem ca acel lucru să dispară. Da, doliul poate fi experimentat în acest fel, însă invită – cere – ca să lucrăm cu el pentru a ne vindeca”, a precizat Daniel pentru Business Insider.Ne putem aștepta ca oamenii să se întoarcă la muncă după una – cinci zile?Experții consultați de publicația americană spun că forțarea angajaților să se întoarcă la muncă înainte ca ei să fie pregătiți nu dăunează numai sănătății mentale – poate duce la costuri mari din cauza productivității pierdute de către companii. În 2002, cercetătorii au încercat să cuantifice impactul doliului asupra economiei americane. Au găsit că productivitatea pierdută și rata crescută a absenteismului printre lucrătorii îndoliați costă statul mai mult de 75 de miliarde de dolari pe an.Având o politică generoasă pentru concediu în caz de deces mărește loialitatea angajatului, susține Murfield.Pentru Kristy, compania îi oferă un program de lucru flexibil, dar trebuie să recupereze orele pierdute în acea săptămână. Dacă nu face acest lucru, ea spune că ar putea fi penalizată.Rămasă mamă singură, Kristy ia în calcul concediul în caz de dizabilitate pentru probleme de sănătate mentală. Sărind peste mai multe ore de lucru, nu știe când sau cum va putea să recupereze.“Îmi provoacă atât de mult stres acum, că nu știu ce voi face”, a spus aceasta.Redactor: Alexandru Costea



Citește mai departe

Cinci zile de haos în SUA. Un polițist și doi civili au murit în conflictele violente

Cinci zile de haos în SUA. Un polițist și doi civili au murit în conflictele violente



Atlanta, Washington, New York, Chicago ori Boston: peste 40 de mari oraşe americane par să fi intrat în zodia haosului. Un polițist și doi civili au pierit în conflictele din ultimele cinci zile.

Președintele Donald Trump vorbește despre mobilizarea armatei. Moartea lui George Floyd, un cetățean de culoare imobilizat brutal de polițiștii din Minneapolis, este scânteia care a aprins spiritele.De pe o coastă a Americii pe alta, din Chicago până în Los Angeles, mulțimi furioase mărşăluiesc, cerând inculparea tuturor poliţiştilor care au luat parte la arestarea lui George Floyd. Parcă nimeni nu-şi mai aminteşte că până zilele trecute, pandemia îi ţinea pe oameni la distanţa unii de alţii.Printre protestatari, s-au strecurat și grupări violente. Scandalagii vandalizează magazine ori incendiază maşini. Cele mai grave acte huliganice au avut loc în New York, atât în Brooklyn, cât şi în Manhattan, unde tensiunile dintre protestatari şi forţele de ordine au escaladat noaptea trecută.A fost a doua seară la rând, cu sute de oameni furioşi în fața Casei Albe. Din nou, protestatarii s-au contrat cu polițiștii și agenții Serviciilor Secrete. În Florida, un șofer a intrat cu mașina într-un grup de manifestanți. O adolescentă a fost rănită uşor, iar bărbatul a fost arestat. Pentru a-i împrăştia mulțimea, poliţiştii fac de multe ori uz de forţa excesivă. Chiar în New York, un echipaj a forțat o barieră a protestatarilor.
În Minneapolis, oraşul în care au început protestele, guvernatorul a mobilizat întregul efectiv al Gărzii Naţionale din statul Minnesota – aproape 2.000 de militari.Iar Donald Trump amenință cu armata: „Armata noastră poate să ajungă acolo foarte rapid. Trebuie să fie duri, trebuie să fie puternici, trebuie să fie respectaţi.”Preşedintele a încercat, totuşi, să empatizeze și cu tabăra celor tulburați de uciderea lui Floyd.„Moartea lui George Floyd pe străzile din Minneapolis a fost o mare tragedie, care i-a copleşit pe toţi americani cu oroare, furie şi jale! Dar ce vedem acum pe străzile oraşelor noastre nu are nimic de-a face cu dreptatea şi pacea. Memoria lui George Floyd este dezonorata de jefuitori şi anarhişti. Nu putem şi nu trebuie să permitem unui grup restrâns de infractori şi vandali să ne distrugă oraşele. Nu voi permite acestor hoarde de vandali să câştige!”, a spus președintele american.



Citește mai departe

Două zile rămase pentru contestarea amenzilor din timpul Stării de Urgenţă

Două zile rămase pentru contestarea amenzilor din timpul Stării de Urgenţă




Social
Amenzile primite în timpul stării de urgenţă mai pot fi contestate în următoarele două zile

De Redactia Observator. Publicat pe 31.05.2020 la 12:20
Actualizat pe 31.05.2020 la 14:17
Oamenii care au fost amendaţi în timpul stării de urgenţă mai au două zile la dispoziţie pentru a contesta sancţiunile.



Citește mai departe

„Primele două-trei zile sunt foarte grele”

„Primele două-trei zile sunt foarte grele”




Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, a povestit la Digi24 experiența sa de cosmonaut și ce a simțit în imponderabilitate, atunci când forța gravitațională a Pământului nu mai acționează asupra corpului. Dumitru Prunariu a fost, în 1981, al 103-lea pământean care a zburat în spațiul cosmic. „Imponderabilitatea este o stare foarte ciudată.La început ai o stare ușor euforică, pentru că simți că totul plutește, nu mai ai greutate, lași mâinile libere și ele se ridică pur și simplu în atmosferă. Lași creionul, guma, cărțile, documentația de bord și toate plutesc.Dar această stare dispare după câteva ore, pentru că încep să se producă numeroase transformări în organismul uman și îți creează o stare de indispoziție generală tot mai pronunțată.Primele două-trei zile sunt foarte grele. Circulația sanguină se schimbă, presiunea asupra articulațiilor, asupra mușchilor, echilibrul, pentru că nu mai există reperul gravitațional care să pună în funcțiune aparatul vestibular care să-ți spună că stai în picioare, culcat etc.O dezorientare destul de pronunțată apare în interiorul stației orbitale, de multe ori simți nevoia să reperezi Pământul, pentru a te raporta într-un fel, deși nu reușești, la gravitația terestră. Și nu reușești. De multe ori când te uiți prin hublou este cu totul altă direcție decât ți-ai închipuit tu în interior.Toate aceste lucruri îți produc o stare ușoară de alertă, de indispoziție, până când te obișnuiești. Este ca și mersul cu bicicleta.După câteva zile de stat în imponderabilitate, începi să te deplasezi tridimensional, să plutești ca peștele în apă în interiorul stației orbitale, să te raportezi la toate obiectele din jurul tău tridimensional, chiar rotindu-te, să știi în orice moment unde se află. Este o nouă abilitate pe care o dobândești zburând din ponderabilitate”, a explicat la Digi24 Dumitru Prunariu.În luna mai 1981, inginerul aeronautic Dumitru Prunariu, pe atunci în vârstă de 28 de ani, a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute pe orbita Terrei, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov – comandantul rachetei Soiuz 40 – şi de colegii săi ruşi de pe staţia spaţială Saliut 6. Zborul a făcut parte din programul „Intercosmos”, care le-a permis unor specialişti din mai multe ţări socialiste de atunci să zboare la bordul navelor sovietice.Citiți și:  Din|Interior. Odiseea spaţială a singurului cosmonaut românA pășit omul pe Lună? Cel mai puternic argument pe care îl are Dumitru Prunariu pentru a demonta teoriile conspirațieiVIDEO. SpaceX și NASA, lansare reușită. Astronauții Doug Hurley și Bob Behnken au pornit într-o misiune istoricăEditor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Avocatul Poporului s-a sesizat in legatura cu drepturile bolnavilor cronici, dupa luni de zile in care au fost uitati

Avocatul Poporului s-a sesizat in legatura cu drepturile bolnavilor cronici, dupa luni de zile in care au fost uitati




Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu privind posibila incalcare a dreptului la viata si la integritate fizica si psihica si a dreptului la ocrotirea sanatatii in cazul pacientilor cu boli cronice.”Institutia Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu privind posibila incalcare a prevederilor art. 22 din Constitutie – dreptul la viata si la integritate fizica si psihica si a art. 34 – dreptul la ocrotirea sanatatii intrucat, odata cu declansarea pandemiei de COVID-19, accesul in spitale al pacientilor cu boli cronice a fost restrans”, potrivit unei solicitari postate, vineri, pe site-ul institutiei si adresate ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, privind restrangerea accesului pacientilor cu boli cronice in spitale desemnate suport COVID-19, prin ordine de ministru, fundamentate pe prevederile Decretului nr.195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, respectiv ale Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea starii de urgenta.Avocatul Poporului arata ca, intr-o scrisoare deschisa adresata Ministerului Sanatatii si Primariei Bucuresti, reprezentantii bolnavilor cronici atrag atentia ca aceasta categorie de pacienti are nevoie de continuarea terapiilor si monitorizare permanenta, conform protocoalelor terapeutice si ca, in ultimele luni, aceasta nevoie a fost ingradita.”In plus, Ordinul ministrului Sanatatii nr. 753 din 7 mai 2020 pentru modificarea Ordinului ministrului Sanatatii nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de masuri pentru pregatirea spitalelor in contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigura asistenta medicala pacientilor testati pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 in faza I si in faza a II-a si a Listei cu spitale de suport pentru pacientii testati pozitiv sau suspecti cu virusul SARS-CoV-2 este fundamentat pe prevederile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei si ale Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei; prevederile art. 16 alin (1) lit. a) si b) si ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”, precizeaza sursa citata.Conform Avocatului Poporului, masurile instituite prin Ordinul 753/2020 nu sunt legale, in conditiile in care starea de urgenta a incetat.”In aceste conditii, consideram ca nu se mai justifica ingradirea accesului pacientilor in spitalele desemnate suport COVID-19, intrucat exista mai multi pacienti cu boli cronice grave pentru care urgenta este imperioasa, pacienti care necesita proceduri medicale complexe, care nu se pot realiza decat in spital.Fata de situatia prezentata, in baza art. 59 alin (2) din Constitutia Romaniei, coroborat cu art. 4 si art. 25 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata, va rugam sa ne comunicati masurile dispuse pentru a permite reluarea activitatii acestor spitale, deoarece starea de urgenta nu mai subzista”, mai arata Avocatul Poporului.Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.



Citește mai departe

Cel mai bătrân bărbat din lume este un român. Dumitru Comănescu are 111 ani şi 203 zile

Cel mai bătrân bărbat din lume este un român. Dumitru Comănescu are 111 ani şi 203 zile





Dumitru Comănescu, cel mai bătrân om în viață
Bărbatul s-a născut în comuna Drăgăneasa din Prahova
Dumitru Comănescu are 111 ani şi 203 zile şi s-a născut în comuna prahoveană Drăgăneasa. Cu un tată învăţător, tânărul Dumitru a devenit un respectat inginer agronom.

Astăzi, la aproape 112 ani, s-a lăsat filmat de ginerele său şi de strănepoata lui şi, prin intermediul lor, le-a mulţumit tuturor pentru gândurile bune pe facebook.

Multă sănătate îi dorim şi noi!



Citește mai departe