Şedinţa comună a Parlamentului: Premierul Orban prezintă raportul privind măsurile în contextul pandemiei de COVID-19

Şedinţa comună a Parlamentului: Premierul Orban prezintă raportul privind măsurile în contextul pandemiei de COVID-19



Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, miercuri, în şedinţa comună în care premierul Ludovic Orban va prezenta raportul privind măsurile luate şi preconizate de Guvern pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, organizarea alegerilor locale şi deschiderea şcolilor.Şedinţa începe la ora 13,00, potrivit deciziei Birourilor permanente reunite.În 27 iulie, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-au trimis premierului Ludovic Orban o scrisoare prin care îi cereau să prezinte un raport, care să fie dezbătut cu prioritate, cu privire la măsurile pe care urmează să le întreprindă pentru limitarea răspândirii noului coronavirus şi pentru organizarea, în bune condiţii, a alegerilor pentru administraţia publică locală, dar şi pentru deschiderea noului an şcolar.”Preşedinţii celor două Camere au transmis premierului o invitaţie pentru a veni în faţa Parlamentului şi a arăta măsurile adoptate de Guvern în perioada pandemiei şi cum a gestionat Guvernul această perioadă a pandemiei. Trebuie să ştie poporul român dacă Guvernul a luat măsurile de care era nevoie sau nu a luat măsurile de care era nevoie, de ce a întârziat anumite măsuri, de ce se întâmplă în continuare achiziţii netransparente, de ce nu au ajuns măştile la populaţie încă. Sunt foarte multe întrebări pe care colegii noştri le vor adresa premierului şi domnia sa va trebui să răspundă în faţa plenului reunit”, a afirmat Cazanciuc.Premierul Ludovic Orban a precizat că este disponibil să se prezinte cu toate datele în faţa Parlamentului. AGERPRES/(AS – autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Nu este decat o mare iluzie ca exista spitale ”non-Covid” si ”Covid”. Pur si simplu, acest virus este extrem de contagios

Nu este decat o mare iluzie ca exista spitale ”non-Covid” si ”Covid”. Pur si simplu, acest virus este extrem de contagios




Numarul mare de infectii zilnice dar si decesele din cauza coronavirusului au dus medicii romani la capatul puterilor. Laura Zarafin, unul dintre doctorii aflati in prima linie, spune ca vom fi nevoiti sa convietuim cu virusul ani de zile.Ea mai aratat ca SARS-CoV-2 este atat de contagios incat poate fi considerat infectia nosocomiala a acestui an.”Adevarul gol golut, lipsit de orice inflorituri, adevarul pe care il stie deja orice cadru medical, adevarul pe care doar il intuiam si s-a confirmat deja cu varf si indesat, adevarul pe care nimeni nu indrazneste sa il rosteasca onest si cu voce tare, adevarul ultimelor luni este simplu, limpede cristal, evident pentru oricine gandeste cu proprii neuroni si nu in logica fricii sau a ipocriziei; acest adevar simplu se poate rezuma la o simpla fraza: infectia cu SARS-CoV-2 este infectia nozocomiala a anului 2020″, a scris medicul Laura Zarafin pe contul ei de Facebook.Este o mare iluzie ca exista spitale “non-Covid” si spitale “Covid”Medicul incearca sa explice si faptul ca bolnavii din spitalel suport sunt transferati degeaba in spitale Covid dupa ce se infecteaza.”Degeaba incearca unii sau altii dintre colegii nostri medici din toate specialitatile din spitalele zise “non-Covid” sa ne convinga ca transferul intraspitalicesc, (dupa ce pacientii au fost tinuti una-doua-trei saptamani la ei) spre spitale “suport Covid” ar avea vreo ratiune medicala sau epidemiologica sau de reducere a riscului infectarii personalului.Nu este decat o mare iluzie ca exista spitale “non-Covid” si spitale “Covid”.Nu inseamna ca e vina personalului medical! Nicidecum”, a mai scris medicul ATI.Laura Zarafin mai arata ca acest virus este extrem de contagios “si era evident de la inceput ca spitalele vor fi focare”.”Era evident nu numai pentru ca virusul este extrem de contagios, ci si pentru ca rezultatele negative la PCR exista si sunt in procent de peste 30%, dar si pentru ca in spitale vin oameni bolnavi, cei mai multi cu boli severe, cancere avansate, imunodeprimati, etc.Am avut cinci luni sa intelegem asta si fiecare spital a avut cinci luni ca sa isi organizeze propriul spatiu de triaj si propria zona pt pacientii pozitivi la PCR pentru SARS-CoV-2.De ce ne facem ca nu intelegem acest lucru extrem de simplu? Poate pentru ca unora le convine ping-pong-ul stupid intre spitale, nejustificat medical, dar consumator de timp nervi si bani pentru colegii de la ambulanta”, mai scrie medicul pe pagina de Facebook.Ea a mai aratat ca sunt pacienti plimbati intre doua-trei spitale”Si nu in ultimul rand cred ca ar fi bine sa intelegem odata ca acest virus va trai cu noi sau noi va trebui sa invatam sa convietuim cu el ani de zile. Ce facem? Operam in spitale “verzi” si cand pacientul se pozitiveaza il pasam cu multa “colegialitate” altora, celor din spitalele “rosii”, colegi chirurgi si ei, transformati in “pansatori ai plagilor” operatiilor facute de altii? Ce logica are o asemenea strategie? “,se mai arata in postarea medicului.Citeste si:Cum lupta medicii cu noul coronavirus la temperaturi de 40 de grade Celsius: “Parca suntem in iad”



Citește mai departe

Al patrulea caz de COVID-19 la Ministerul Sănătăţii

Al patrulea caz de COVID-19 la Ministerul Sănătăţii



Ministerul Sănătăţii a confirmat, marţi seara, al patrulea caz de COVID-19 în cadrul anchetei epidemiologice demarate la nivelul instituţiei.Potrivit unei informări de presă transmisă de minister, persoana infectată este simptomatică şi se află în izolare, urmând a fi internată într-un spital de boli infecţioase pentru investigaţii.Primul angajat al Ministerului Sănătăţii infectat cu COVID-19 a fost depistat luni. AGERPRES/(AS – autor: Cătălin Alexandru, editor: Karina Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

GCS/Cele mai multe cazuri de infecţie cu noul coronavirus: Bucureşti – 7.605, Suceava – 4.769, Argeş – 4.155

GCS/Cele mai multe cazuri de infecţie cu noul coronavirus: Bucureşti – 7.605, Suceava – 4.769, Argeş – 4.155



Cele mai multe cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 sunt în Bucureşti – 7.605 şi judeţele Suceava – 4.769 şi Argeş – 4.155, informează, marţi, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).În judeţul Braşov sunt 3.710 de cazuri, iar peste 2.000 de cazuri în judeţele Dâmboviţa – 2.415, Prahova – 2.743, Galaţi – 2.608 şi Vrancea – 2.058.

 

De asemenea, 17 judeţe au peste 1.000 de cazuri raportate până în prezent – Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mureş, Neamţ, Sibiu, Timiş.Distribuţia pe judeţe a cazurilor este următoarea:1. Alba – 827
2. Arad – 1.312
3. Argeş – 4.155
4. Bacău – 1.860
5. Bihor – 1.384
6. Bistriţa-Năsăud – 978
7. Botoşani – 1.211
8. Braşov – 3.710
9. Brăila – 1.128
10. Buzău – 1.620
11. Caraş-Severin – 435
12. Călăraşi – 360
13. Cluj – 1.479
14. Constanţa – 1.202
15. Covasna – 536
16. Dâmboviţa – 2.415
17. Dolj – 985
18. Galaţi – 2.608
19. Giurgiu – 481
20. Gorj – 1.160
21. Harghita – 610
22. Hunedoara – 1.178
23. Ialomiţa – 829
24. Iaşi – 1.803
25. Ilfov – 1.545
26. Maramureş – 648
27. Mehedinţi – 906
28. Mureş – 1.094
29. Neamţ – 1.566
30. Olt – 937
31. Prahova – 2.743
32. Satu Mare – 134
33. Sălaj – 234
34. Sibiu – 1.098
35. Suceava – 4.769
36. Teleorman – 424
37. Timiş – 1.675
38. Tulcea – 332
39. Vaslui – 999
40. Vâlcea – 673
41. Vrancea – 2.058
42. Bucureşti – 7.605În total, pe teritoriul României au fost confirmate 63.762 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.215 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, iar 613 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

 

Citiţi şi:

 

UPDATE GCS: 1.215 cazuri noi de COVID-19; număr total de îmbolnăviri – 63.762

 

GCS: Încă 35 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 2.764

 

GCS: 613 persoane – reconfirmate pozitiv cu COVID-19

 

GCS: 7.436 de persoane – internate cu COVID-19; la ATI – 485 de pacienţi

 

GCS: 988 de amenzi aplicate în ultimele 24 de ore pentru nerespectarea măsurilor în contextul pandemiei de COVID-19

 

GCS: 5.627 de români din străinătate – confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus

 

GCS/Cele mai multe cazuri nou confirmate de coronavirus: Bucureşti (151), Vaslui (113) şi Dâmboviţa (71)

 

 
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

DSU: Cererea autorităţilor din comuna argeşeană Bălileşti de anulare a carantinei – respinsă de instanţă ca neîntemeiată

DSU: Cererea autorităţilor din comuna argeşeană Bălileşti de anulare a carantinei – respinsă de instanţă ca neîntemeiată



Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a anunţat, marţi, că cererea autorităţilor locale din comuna argeşeană Bălileşti de anulare a carantinei a fost respinsă de instanţă ca neîntemeiată.”Astfel, prin respingerea cererii s-a constatat faptul că Ordinul şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nr. 4659265 din 01.08.2020 privind instituirea carantinei zonale în comuna Bălileşti, judeţul Argeş, a fost emisă în mod temeinic şi legal”, se precizează într-un comunicat al DSU transmis AGERPRES.DSU subliniază, totodată, importanţa măsurii de instituire a carantinei zonale “în vederea protejării comunităţilor împotriva infectării şi limitării răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2”.Comunele argeşene Bălileşti şi Dârmăneşti au intrat în carantină pentru 14 zile pe 1 august, prin ordin al şefului DSU.Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Argeş Argeş hotărâse, anterior, instituirea carantinei în cele două localităţi ca urmare a creşterii numărului cazurilor de COVID-19.Decizia a fost luată la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică, după ce în cele două comune s-a depăşit nivelul de alertă, de minim trei cazuri de infectare cu noul coronavirus la 1.000 de locuitori. AGERPRES/(AS – autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Scaunul copilului. Cand trebuie sa ne prezentam la medic?

Scaunul copilului. Cand trebuie sa ne prezentam la medic?




Mucus in scaunul copiluluiSus

O cantitate mica de mucus in scaunul copilului cel mai probabil nu constituie un motiv de ingrijorare daca nu exista si alte simptome. Insa, cantitati mari de mucus ce apar in mai multe scaune consecutive sau care sunt acompaniate de semne de diaree pot indica fie o alergie, o infectie a tractului gastro-intestinal, sau o cu totul alta problema.Intestinele secreta in mod normal mucus ce captuseste tractul intestinal, ajuta la digestie si la mobilizarea scaunului. Uneori, o parte din acest mucus apare in scaun. O cantitate mica de mucus intr-un scutec sau doua, mai ales daca nu exista alte simptome, nu reprezinta de obicei un semn de boala.Cateodata mucusul apare in cantitati mari, sau pe parcursul a catorva zile. In acest caz este mai probabil sa existe o cauza declansatoare.

Cauzele aparitiei mucusului in scaunul copiilorSusDiareeaLa un bebelus cu diaree, scaunele moi pot contine mucus. Totusi, este comun ca la bebelusii care sunt alaptati la san sa apara scaune moi, asadar este dificil sa facem diferenta intre un scaun normal si diaree.Cateva semne ale diareei sunt reprezentate de un tract intestinal mai activ decat de obicei, semne de durere sau de suferinta manifestata prin plans, miscari neobisnuite, iar o scadere a numarului de urinari sau a greutatii scutecelor ude poate semnala deshidratare.Infectiile cauzate de o bacterie sau de un virus, schimbari ale alimentatiei, si alte probleme pot cauza diaree. Diareea se opreste de obicei singura. Asigurati-va ca bebelusul bea destula apa sau lichide pentru a evita deshidratarea. Cei care au grija de bebelusii care se hranesc doar cu lapte de la san trebuie sa se asigure ca mesele sunt frecvente.La bebelusii mai mici de 3 luni, diareea prelungita sau severa poate determina rapid deshidratare. Diareea severa poate fi chiar fatala.Apelati la un doctor daca bebelusul prezinta semne de deshidratare, daca diareea persista mai mult de 1-2 zile, sau daca diareea este foarte severa.Alergiile si schimbarile de alimentatieAlergiile si sensibilitatea la anumite alimente pot cauza diaree, sau pot duce la aparitia mucusului in scaunul bebelusului. La bebelusii alaptati la san, o schimbare brusca in alimentatia mamei poate fi cauza acestor simptome. Sensibilitatea la fier, soia, sau alte ingrediente din laptele praf pot de asemenea sa aiba un rol.La bebelusii mai mari care mananca mancare solida, anumite mancaruri pot cauza diaree. Acesta ar putea fi un semnal precoce al sensibilitatii la alimentele respective, desi este normal sa apara o schimbare a culorii sau a consistentei scaunului pe masura ce ii sunt introduse in dieta alimente noi. De aceea este foarte important ca intre un aliment nou introdus si urmatorul sa existe o pauza de 3 zile in care corpul bebelusului sa aiba timp sa reactioneze.

Uneori, o schimbare brusca in dieta bebelusului, cum ar fi schimbarea laptelui praf, poate provoca diaree pentru cateva zile. Vorbiti cu un medic pediatru despre felul in care puteti administra schimbarile alimentare pentru a minimaliza riscul de aparitie al diareei si al durerii de stomac.Schimbari in alaptarea la sanSchimbari ale felului in care bebelusul este alaptat pot afecta textura scaunului acestuia. De exemplu, unii bebelusi care sunt hraniti pentru perioade scurte de timp inainte de a schimba sanul la care sunt alaptati vor avea scaun de culoare verzuie.Daca bebelusul este alaptat la san, scaunul lui va parea sa contina mucus. Acest lucru se poate intampla cand bebelusul primeste mai mult colostru decat lapte matur. Colostrul este laptele din prima parte a hranirii, si poate fi mai dulce si mai lichid, in timp ce laptele matur apare la sfarsit.Hranirea la ambii sani pentru o perioada mai lunga de timp poate fi benefica.SangerareUn bebelus poate avea sange si mucus in scaun. Daca scaunul este foarte tare, aceasta ar putea insemna ca este constipat. Sangele si mucusul pot proveni din fisuri mici la nivelul anusului. Asigurati-va ca bebelusul bea destule lichide.Sunati doctorul daca sangerarea este mare (mai mult decat cateva striuri in scaun), daca sangerarea dispare si apoi reapare dupa cateva zile, daca bebelusul are diaree cu sange, cu sau fara mucus.Daca bebelusul elimina prin scaun doar sange si mucus, sau daca are foarte mult sange in scaun si este nelinistit, mergeti la camera de garda.Disfunctii ale organelor si alte cauze serioase de ingrijorareRareori, mucusul din scaunul bebelusului poate semnala o problema serioasa.

Daca scaunul pare foarte gras si neobistuit de mare sau cu un miros foarte neplacut, problema ar putea fi steatoreea (scaun cu prea multa grasime).Exista numeroase cauze ale steatoreei, cum ar fi:Disfunctii ale ficatului. Un bebelus cu astfel de probleme poate avea pielea si ochii ingalbeniti, si urina inchisa la culoare sau urinare cu frecventa redusa. In cazuri rare, scaunul bebelusului poate fi palid sau alb.Disfunctii ale pancreasului. Cand pancreasul nu functioneaza corect, organismul nu poate absorbi sau digera normal grasimile. Scaunul poate fi de asemenea palid sau alb.Boli de malabsorbtie. Unele boli pot face dificila digerarea grasimilor. La bebelusii care au inceput sa manance mancare solida, boala celiaca sau fibroza chistica pot constitui un factor.Daca exista doar o cantitate mica de mucus in scaun, este de obicei bine sa asteptam si sa vedem daca dispare.Trebuie insa sa mergem la medic daca bebelusul are mult mucus in scaun, daca are alte simptome precum diaree, febra, sau dureri, daca a fost nascut prematur sau are sub 3 luni de viata, sau daca are un sistem imunitar slabit din cauza unei boli sau a unor medicamente.Trebuie sa ducem bebelusul la camera de urgenta daca exista cantitati mari de sange in scaun, daca scaunul este alb iar bebelusul pare bolnav, daca prezinta semne de deshidratare precum buze uscate, ochi infundati, sau urinari cu frecventa scazuta, sau daca nu mai mananca.Meconiu. Acest scaun este negru sau inchis la culoare, lipicios, pe care bebelusul il elimina dupa nastere. Vorbiti cu un doctor daca acesta apare pentru mai mult de 3 zile.Scaun normal. La bebelusi, acesta este de obicei moale si putin lichid. Bebelusii alaptati la san elimina scaun galben cu aspect granular. Scaunul sanatos poate fi de asemenea verde-maroniu sau gros si de culoarea pielii.

Scaun viu colorat. Cand bebelusul incepe sa manance solide, anumite alimente pot cauza schimbari ale culorii scaunului. Morcovii il pot colora in rosu sau portocaliu, in timp ce spanacul il poate face verde.Scaun constipat. Acesta poate fi maro inchis, tare, cu aspect neregulat.Scaun negru. Acesta poate semnala o sangerare a tractului digestiv superior.Majoritatea schimbarilor ce apar in scaunele bebelusilor, si aparitia unei cantitati mici de mucus, nu sunt de obicei un motiv de ingrijorare.Un medic pediatru va poate oferi incurajare si poate ajuta la monitorizarea simptomelor bebelusului. Orice persoana care nu este sigura ca schimbarile aparute la nivelul scaunului ar putea indica o problema ar trebui sa contacteze un medic pentru indrumare.

Medici specialisti Pediatrie



Citește mai departe

UPDATE GCS: 1.215 cazuri noi de COVID-19; număr total de îmbolnăviri – 63.762

UPDATE GCS: 1.215 cazuri noi de COVID-19; număr total de îmbolnăviri – 63.762



Au fost înregistrate 1.215 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, faţă de ultima raportare, în urma testelor efectuate la nivel naţional, informează, marţi, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează GCS.Până luni, pe teritoriul României au fost confirmate 63.762 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.GCS arată că 30.585 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 6.756 de pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare.Potrivit GCS, până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.404.845 de teste. Dintre acestea, 19.491 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.595 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 7.896 – la cerere. AGERPRES/(AS – autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

 

Sursa foto: Ministerul Afacerilor Interne / Facebook

 

Citiţi şi:

 

GCS: Încă 35 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 2.764

 

GCS: 613 persoane – reconfirmate pozitiv cu COVID-19

 

GCS: 7.436 de persoane – internate cu COVID-19; la ATI – 485 de pacienţi

 

GCS: 988 de amenzi aplicate în ultimele 24 de ore pentru nerespectarea măsurilor în contextul pandemiei de COVID-19
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

INS, definiții actualizate pentru cazurile de Covid 19, testarea cu prioritate și decesul cauzat de virus

INS, definiții actualizate pentru cazurile de Covid 19, testarea cu prioritate și decesul cauzat de virus



Institutul de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru coronavirus, recomandările de prioritizare a testării și definiția decesului cauzat de Covid 19.
În ce privește testarea, sunt 13 categorii de persoane au prioritate: persoanele simptomatice, contacţii direcţi simptomatici, gravidele aflate în izolare, pacienţii care necesită transplant şi pacienţii oncologici înainte de internarea în spital sau procedurile de radioterapie.
Dacă pacienţii oncologici sunt copii care se internează cu un părinte şi acesta este testat, spune INS.
Caz suspect de Covid 19
Orice persoana cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei)
Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
Orice persoana cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.
Caz confirmat cu Covid 19
O persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.
Cazul COVID-19 comunitar sau asociat asistenţei medicale se stabilește în funcție de:
numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);
argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini)
Contactul direct
Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie;
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
Deces pacient confirmat cu COVID-19
Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportata ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.
COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.
Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19
1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;
2. Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;
5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;
6. Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie:
Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;
Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
7. Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;
Cu referire la punctele 6. şi 7., în cazul pacienţilor copii care se internează cu însoţitor, se testează şi însoţitorul.
8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna;
Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacientilor;
9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;
10. Persoane instituţionalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;
11. Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;
12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant;



Citește mai departe

Coronavirus/ INSP: Definiţiile de caz – actualizate

Coronavirus/ INSP: Definiţiile de caz – actualizate



Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).Potrivit INSP, caz suspect este orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, dar şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte).Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:- numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);- argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).Pot exista următoarele situaţii:*** Caz COVID-19 comunitar:* simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
* debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);*** Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM):
* debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
* cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;*** Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:
* IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;
* cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM;*** Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.*** Contactul direct este definit ca:
* Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
* Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
* Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
* Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
* Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sală de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
* Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie;Personalul medical care a purtat echipamentul de protecţie corespunzător tipului de îngrijire acordată nu este considerat contact direct.*** Deces la pacient confirmat cu COVID-19Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 – traumatism, hemoragie acută majoră etc – şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente – cancer, afecţiuni hematologice etc. – şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.”Cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia”, menţionează sursa citată. AGERPRES/(AS – autor: Roberto Stan, editor: Florin Mari, editor online: Anda Badean)



Citește mai departe

Angajată a Ministerului Sănătăţii, depistată pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2

Angajată a Ministerului Sănătăţii, depistată pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2



O angajată a Ministerului Sănătăţii a fost depistată luni pozitiv la testul RT-PCR pentru SARS-CoV 2, aceasta fiind internată într-o unitate sanitară de boli infecţioase, informează instituţia.Potrivit sursei citate, conform metodologiei, imediat după aflarea rezultatului testului, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a demarat o anchetă epidemiologică în urma căreia au fost identificaţi 12 contacţi direcţi care au fost izolaţi la domiciliu şi li s-au recoltat probe.”Ancheta epidemiologică va continua şi în perioada următoare, până la identificarea şi altor potenţiali contacţi accidentali, ce vor fi testaţi, conform metodologiei de caz. În cursul zilei de mâine (marţi, n.r.) se va realiza dezinfecţia spaţiilor unde îşi desfăşura activitatea angajatul MS, precum şi contacţii acestei persoane. Mai mult, într-o etapă imediat următoare se va face încă o dezinfecţie a tuturor spaţiilor şi birourilor din MS şi se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a personalului care îşi desfăşoară activitatea în clădirea centrală”, afirmă MS. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Karina Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe