Câți oameni au murit din cauza dezinformării despre COVID-19. Urina de vacă sau de cămilă, printre leacuri

Câți oameni au murit din cauza dezinformării despre COVID-19. Urina de vacă sau de cămilă, printre leacuri




Dezinformarea cu privire la coronavirus a fost foarte des întâlnită, de la izbucnirea pandemiei, de cele mai multe ori fiind vorba despre zvonuri, stigmatizare și teorii ale conspirației. Din această cauză au existat infectări suplimentare, iar mii de oameni au murit sau au avut nevoie de asistenţă medicală, conform unui studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene. Studiul a fost realizat de o echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv din Australia, Japonia şi Thailanda, după analiza celor mai răspândite zvonuri, a stigmatizărilor și a teoriilor conspiraționiste care au circulat pe diverse platforme de internet, pe site-urile de verificare a informațiilor, pe Facebook, Twitter și chiar site-uri de știri.Autorii studiului vorbesc despre infodemie (supraabundență de informații, fie adevărate, fie false) și spun că, deoarece este foarte greu de făcut acest lucru în timp real, au fost analizate date compilate între 31 decembrie 2019 şi 5 aprilie 2020. În acest interval au fost identificate peste 2.300 de surse în 25 de limbi, din 87 de țări. Distribuția infodemiei cu privire la coronavirus, în perioada în care a fost făcut studiul. Majoritatea informațiilor făceau referire la boală, cum se transmite și mortalitate (24%), apoi cu privire la măsurile de control a virusului (21%), tratamente și leacuri (19%), cauzele bolii și originea ei (15%), violență (1%) și altele (20%). Astfel, autorii studiului au descoperit că aproximativ 82% dintre aceste informații erau false.„Dezinformarea alimentată de zvonuri, stigmatizare și teoriile conspirației poate avea implicații serioase asupra indivizilor și a comunităților, dacă iau fața regulilor bazate pe informații certe. Instituțiile de sănătate trebuie să urmărească dezinformarea cu privire la COVID-19 în timp real și să implice comunitățile locale și guvernele pentru a demasca informațiile false”, spun autorii studiului.Potrivit documentului, stigmatizarea se referă la defăimarea ori discriminarea persoanelor care ar putea fi infectate, iar acestea, din cauza rușinii, nu merg la spital pentru a se trata sau merg mult mai târziu, când situația se înrăutățește. Totodată, aici a fost inclusă și insultarea personalului medical sau a persoanelor asiatice care călătoreau în alte țări sau care locuiau în alte țări.Autorii studiului precizează că acest lucru s-a observat și când a izbucnit epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), între 2002-2003.Astfel, este dat ca exemplu cazul unei asistente cu origini chinezești din Australia, căreia un pacient i-a spus că nu ar fi trebuit să dea mâna cu ea, deoarece s-ar fi putut infecta cu coronavirus, ori al unui indian care s-a sinucis de teamă ca s-a infectat cu COVID-19, însă fără ca acesta să se fi testat înainte.În ceea ce privește violența provocată de infodemie, este amintit cazul autobuzelor atacate de protestatari, în Ucraina, în care erau transportau cetățenii evacuați din China.Impactul informațiilor false Potrivit cercetării, aproximativ 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.De exemplu, informaţiile eronate care au circulat pe rețelele sociale din India i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de COVID-19, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.Mai mult, unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.Cercetătorii au analizat și impactul pe care l-au avut informațiile false asupra sistemului de sănătate din mai multe țări, inclusiv din România. În cazul țării noastre, au circulat mai degrabă zvonurile, iar impactul a fost minim.Însă, țări precum SUA, China, India, Indonezia, Brazilia sau Spania impactul dezinformării a fost major.Cu privire la teoriile conspirațiilor, cea mai des întâlnită în acea perioadă era că boala este o armă biologică creată de agențiile secrete. Au circulat și cele că mai multe țări au fabricat coronavirusul și l-au răspândit în China, ca parte a războiului economic, sau că, dimpotrivă, Beijingul a fabricat virusul într-un laborator din Wuhan cu scopul de a crea o armă.Este amintită și teoria conspirației conform căreia virusul a fost creat pentru a opri creșterea populației, dar și cele cu privire la tratamente și vaccinul împotriva COVID-19. Nu în ultimul rând, zvonurile au dus în unele țări la cozi uriașe la supermarketuri și la rafturi golite.În concluzie, oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.(Redactor: George Costiță)



Citește mai departe

Analiză: România, printre ţările care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021

Analiză: România, printre ţările care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021



România se numără printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021, potrivit raportului “Covid -19 şi Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele iniţiale de combatere a crizei”, realizat de SeeNews. 

Raportul acoperă Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Slovenia. Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie: măsuri de oprire a evoluţiei, măsuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, producţie industrială, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adăugate brute, piaţa muncii, risc fiscal şi risc la export. Având în vedere mediul imprevizibil şi în continuă schimbare, analiza este, în prezent, o radiografie a situaţiei şi oferă o prognoză bazată pe măsurile de recuperare luate până acum în cele 11 ţări.”Piaţa forţei de muncă din România este una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a şomajului înainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare a forţei de muncă, impactul pandemiei va fi cu atât mai greu de acoperit în cifrele legate de şomaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, România este printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021″, se spune în raport.Conform sursei citate, Bulgaria se numără printre ţările din sud-estul Europei care prezintă un risc mediu de redresare a PIB-ului în 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019.”Unul dintre factorii agravanţi în această direcţie este dependenţa acestei ţări de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi şi PIB în 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea evoluţiei pandemiei, incertitudinea canalelor de distribuţie şi posibilitatea unei încetări bruşte a comerţului reprezintă un risc extrem pentru economie. Valoarea măsurilor fiscale şi monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care poziţionează ţara pe locul al treilea din regiune, după Slovenia şi Serbia. Este important de menţionat că unele dintre aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar şi nu stimularea directă a economiei”, se menţionează în document.
Datorită sectorului său agricol puternic, Albania are cea mai performantă economie dintre cele 11 analizate în raport în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice indusă de pandemie. Dezavantajul este pachetul de măsuri anunţat de guvern pentru criză, care reprezintă doar 2,8% din PIB – una dintre cele mai mici rate din întreaga regiune a ESE.De asemenea, Moldova este una dintre cele două ţări din ESE, împreună cu Albania, care se află într-o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice cauzată de pandemie, datorită sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabilă ţară din ESE în ceea ce priveşte riscul de expunere măsurat prin cota consumului privat şi formarea brută de capital în economie.Potrivit raportului, datele arată că ţările din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezintă mai multe avantaje în faţa crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea ţărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunţării stării de urgenţă. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile şi persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane. Din perspectiva asistenţei medicale, majoritatea ţărilor din ESE au acţionat decisiv şi rapid la debutul pandemiei, impunând măsuri stricte de stopare a evoluţiei. Ratele de infecţie în toată regiunea erau cu mult sub nivelurile globale în momentul în care ţările de pe glob au început să îşi redeschidă economiile. Rămâne de văzut dacă aceste câştiguri iniţiale vor deveni irelevante, date fiind noile creşteri ale cazurilor din mai multe ţări din ESE.SeeNews menţionează că la începutul crizei, regiunea era predispusă şi la anumite riscuri. Majoritatea ţărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoare pe care, în scopul prezentului raport, le-am numit “sectoare în pierdere” – acestea sunt industriile care se aşteaptă să suporte urmările crizei economice provocată de COVID-19.Raportul relevă că există şi sectoare care vor ieşi “învingătoare” din această criză, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mică din valoarea adăugată brută (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferenţa şi a contrabalansa efectele negative într-un mod semnificativ. Această disproporţie între sectoarele în pierdere şi cele învingătoare face ca regiunea ESE să fie, în special, susceptibilă la riscuri sectoriale iar unele economii se confruntă în mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 ţări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.



Citește mai departe

Focar de COVID la un abator din Belgia. Printre angajații infectați sunt și români

Focar de COVID la un abator din Belgia. Printre angajații infectați sunt și români




Un nou focar de coronavirus la un abator, de data aceasta din Belgia, iar printre bolnavi sunt și români. 225 de angajați ai fabricii de procesare a cărnii au fost testați până acum.



Citește mai departe

Camionetele cu mâncare, printre afacerile grav lovite de pandemie. Pierderile ajung şi la 90%

Camionetele cu mâncare, printre afacerile grav lovite de pandemie. Pierderile ajung şi la 90%



Afacerile cu camionetele cu mâncare, care erau în mare vogă anul trecut, au înregistrat vara aceasta pierderi de până la 90%.

Le-au afectat închiderea birourilor, lipsa festivalurilor și a evenimentelor cu mulți invitați. Cei care mai gătesc în bucătării pe patru roți funcționează mai mult prin livrări la domiciliu.Dragoș deține un camion pentru mâncare sau food-truck de 4 ani. A investit 35.000 în această afacere. Înainte de pandemie vindea între 2000 și 4000 de porții de mâncare pe lună. Acum, reușește cu greu să vândă cât să reziste și trebuie să acopere și costurile livrărilor.Dragoș Dumitru, antreprenor: „După ce am revenit și am redeschis, practic am luat-o de la început. Adică am plecat cu vânzări de câteva sute de lei și ne-am apropiat de cifrele pe care le-am avut înainte de pandemie după aproape două luni. Profitul este mult mai mic, dar doar așa pot să-mi continui afacerea. Fizic vedem cu 60% – 70% mai puțini oameni.”Cristian ajungea în fiecare an la o cifră de afaceri de aproximativ 15.000 de euro. Acum totul s-a schimbat.
Cristian Niculescu, antreprenor: „A trebuit să mergem și pe online. Înainte nici nu ne gândeam la varianta asta, nu aveam timp și a trebuit să activăm și această variantă. Cei de la birouri, de aici, sunt acum în mare parte acasă și vor să mănânce de la noi în continuare, și asta ne-a ajutat foarte tare. Numărul de clienți de acum față de o zi obișnuită de anul trecut? 70 față de 240!”În plus, cele mai mari venituri le obțineau anul trecut la festivaluri.Florin Itu, reprezentant Food-Truck Society: „Evenimentele fiind foarte multe și nu doar evenimente de street food, cât și marile festivaluri de muzică, aveau niște food court-uri generoase, uneori chiar cu sute de comercianți, care vindeau la aceste evenimente, care se întindeau pe toată perioada sezonului, undeva din aprilie până în octombrie. Fiecare weekend era ocupat, iar aceste evenimente generau peste 90% din venituri.”Potrivit celor de la FOOD TRUCK SOCIETY, anul trecut, în România, erau aproximativ 400 de food truck-uri independente, care asigurau între 5.000 și 10.000 de locuri de muncă. Numărul angajaților este acum mult mai mic pentru că unii antreprenori au renunțat la genul acesta de afacere încă din perioada stării de urgență.



Citește mai departe

Român prins când încerca să scoată din țară vietnamezi printre pufuleți

Român prins când încerca să scoată din țară vietnamezi printre pufuleți





Atât șoferul român, cât și vietnamezii sunt cercetați penal.
Vietnamezii intenționau să ajungă într-un stat dezvoltat din vestul Europei.
Românul a fost oprit la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac – Nagylak, din judeţul Arad, pentru un control.

Documentele de însoțire a mărfii arătau că românul transportă cutii și saci cu pufuleți, iar marfa ar trebui să ajungă în Germania.

Totuși, în baza unei analize de risc, polițiștii de frontieră români au decis să efectueze verificări suplimentare în legătură cu acest transport.



Citește mai departe

Români, printre libanezi la protestele din Beirut

Români, printre libanezi la protestele din Beirut





În Piaţa Martirilor, mii de tineri au încercat să asedieze sediul Parlamentului
Mai mulţi deputaţi au demisionat din Parlament pentru a grăbi reformele cerute de mulţime
Furia a pus stăpânire pe străzile Beirutului la sfârşitul celei mai tragice săptămâni din istoria sa recentă. În Piaţa Martirilor, mii de tineri au încercat să asedieze sediul Parlamentului în valuri. Pietre şi artificii contra lacrimogene. Şi focuri de armă. E neclar din care tabără.

Luptele de stradă s-au înteţit după lăsarea serii. Au existat însă şi momente de solidaritate, precum momentul în care un soldat îmbrăţişează o femeie din mulţime.

Corupţie, incompetenţă şi pasivitate în faţa situaţiei grave în care se afla ţara sunt acuzaţiile pe care mulţimea le aduce guvernanţilor pe care i-au executat în mod simbolic.

Daniela, o româncă stabilită în Beirut s-a alăturat mulţimii şi a filmat revoluţia din stradă.

Protestatarii sunt tineri şi furioşi. Încearcă să îşi asigure viitorul într-o ţară falimentară, care nu şi-a mai revenit după războiul civil.

Sediile mai multor ministere au fost ocupate în mod simbolic, inclusiv cel al Ministerului de Externe, un palat din secolul al nouăsprezecelea. Clădirea, păzită doar de câţiva agenţi, a fost declarată „sediul revoluţiei” dar nu vandalizată.

Mai mulţi deputaţi au demisionat din Parlament pentru a grăbi reformele cerute de mulţime. Premierul, aflat în funcţie din ianuarie, a anunţat că va propune alegeri anticipate şi va rămâne la putere cel mult două luni, pentru a le organiza.

Hassan Diab, premierul Libanului: Cred că a venit vremea să avem curajul de a privi în faţă realitatea, aşa cum este.

Bilanţul exploziei de marţi a ajuns la 158 de morţi şi peste 6000 de răniţi. Zeci de persoane încă sunt căutate. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a adus la Beirut un mesaj de solidaritate din partea Europei.

Iar Emmanuel Macron a condus, sub egida ONU, o teleconferinţă internaţională pe tema ajutorului pentru Beirut.

Se vor examina şi căile de a trimite fondurile direct celor ce au nevoie şi nu politicienilor.



Citește mai departe

Covid la munte şi la mare. Turismul, printre cauzele principale de răspândire a coronavirusului

Covid la munte şi la mare. Turismul, printre cauzele principale de răspândire a coronavirusului





Zonele turistice sunt noile focare de coronavirus
În Argeş, Prahova şi Dâmboviţa, transportul navetiştilor este cauza principală a răspândirii virusului
Un grup format din aproximativ 40 de adolescenţi cu vârste de 17 şi 18 ani a ajuns la mare luni, pe 3 august. La câteva ore după ce s-au cazat, un băiat a şi plecat. Unchiul a venit să-l ia după ce părinţii lui fuseseră diagnosticaţi cu COVID-19. Grav e că aceştia i-au permis copilului să plece în vacanţă, deşi ştiau că sunt suspecţi.

Ciprian Duca, director complex Costineşti: Am fost informat a doua zi că acel copil nu a stat la noi în complex şi că a plecat şi că mama sau cineva din familie ar fi suspect de COVID.

DSP Constanţa susţine însă că băiatul ar fi dormit o noapte acolo. Adolescentul a început să se simtă rău câteva zile mai târziu. A fost testat, iar rezultatul a ieşit pozitiv. Toţi ceilalţi tineri din grup au fost duşi acasă, în Dâmboviţa, cu acelaşi autocar cu care au venit. Ei nu au simptome, dar trebuie să stea izolaţi.

DSP Constanţa spune că nu au găsit probleme nu e la cazare, deci copilul a venit infectat de acasă.

Cristina Şchipor, director DSP Constanța: Am trimis inspecţia, am identificat locaţia, grupul. Pensiunea era foarte bine organizată, cu circuite, cu triaj.

Femeie: Sunt cu copilul şi ar fi trebuit să îmi fie teamă, dar sunt conştientă că domnul a luat măsurile necesare.

Copil: M-am speriat puţin că sunt aici cazat şi am auzit, dar e ok. Reporter: Vă continuaţi vacanţa? Copil: Da Reporter: Ți-e frică? Ți se pare litoralul un focar? Copil: Nu, lumea e foarte relaxată. Reporter: Și tu? Copil: La fel.

Nu este primul caz de acest fel din Constanţa. În urmă cu doar câteva zile, poliţiştii au deschis un dosar penal în cazul unei tinere din Vaslui care a plecat pe litoral, împreună cu un grup de prieteni, fără să mai aştepte rezultatele testului COVID-19. Ulterior, a fost confirmată cu noul virus.

Alţi 30 de copii din Gorj au plecat cu un autocar la banchet în Braşov şi au ajuns în izolare la domiciliu după ce un adolescent din grup a fost testat pozitiv.

Şi tot în Gorj, se face o anchetă epidemiologică după ce un alt copil a fost diagnosticat cu COVID-19, imediat după ce s-a întors de la mare. Făcea parte dintr-un grup de aproape 50 de copii.

Nelu Tătaru: Vedeţi şi dvs. ce se petrecere pe litoral. Litoraul este o zonă unde populaţia vine, îşi petrece o săptămână, infectează, se reîntoarce în judeţele de baştină şi acolo putem vedea creşterea!

Este preţul pe care îl plătim pentru relaxarea din vacanţă.

Andreea Moldovan, medic infecţionist: În concediu, toată lumea lasă garda jos. Are senzaţia că este păzită şi ferită. În concedii se stă la mese, la terase, unde automat conduce la scoaterea măştii.

Pe lângă turism, în Argeş, Prahova şi Dâmboviţa, transportul navetiştilor este cauza principală a răspândirii virusului.

În articolul :



Citește mai departe

Ministrul Sănătăţii: Turiştii şi navetiştii sunt printre cei mai expuşi la infectarea cu noul coronavirus

Ministrul Sănătăţii: Turiştii şi navetiştii sunt printre cei mai expuşi la infectarea cu noul coronavirus



Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat sâmbătă, la Iaşi, că rata de infectare cu noul coronavirus este mai mare în judeţele unde este dezvoltat turismul, dar şi acolo unde sunt mulţi navetişti.”Avem în acest moment mai multe infectări în Argeş, Dâmboviţa, Prahova. În general acolo unde sunt activităţi economice, transport navetişti intrajudeţean sau interjudeţean. Pe locul trei ar fi turismul. În celelalte regiuni, majoritatea sunt din turism”, a declarat ministrul Sănătăţii la Iaşi, în cadrul unei conferinţe de presă.Oficialul a mai menţionat că din evaluarea făcută în ultimele trei zile la nivel naţional reiese că în 15 judeţe era în creştere rata infectărilor.”Erau şase din Transilvania, şase din Muntenia, trei din Moldova, şapte erau în staţionare, şi 19 erau în scădere. Rămâne să vedem evoluţia”, a precizat ministrul Sănătăţii.Potrivit acestuia, numărul mare de infectări se datorează faptului că nu au fost respectate regulile de distanţare socială şi normele de protecţie.”În 15 mai am intrat în stare de alertă şi am început măsurile de relaxare. Am relaxat cu măsuri uşoare, uşor controlabile. Odată cu deschiderea teraselor, am avut ordine comune, ministrul Sănătăţii cu ministrul de resort. Indiferent că este ministrul Turismului, ministrul Sportului, că a fost ministrul Educaţiei, am avut ordine comune care specificau foarte clar şi normele de aplicare în momentul desfăşurării acestor activităţi. Şi-au asumat, şi cei din HoReCa, şi cei care îşi desfăşurau alte activităţi economice, respectarea acestor reguli. Dacă aceste reguli se respectau, nu aveam probleme şi nu aveam o creştere accentuată a transmiterii în comunitate, sau aveam o creştere care era controlabilă. În momentul în care nu s-a respectat acest lucru, şi aţi văzut şi dumneavoastră ce se întâmplă şi pe litoral, avem o transmitere. Litoralul este o zonă în care populaţia vine, îşi petrece o săptămână, se infectează, se reîntoarce în judeţele de baştină, şi acolo putem vedea creşterile”, a explicat Nelu Tătaru. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Polițiștii au prins 14 irakieni și sirieni care încercau să treacă ilegal frontiera cu Ungaria. Printre ei erau și 3 minori

Polițiștii au prins 14 irakieni și sirieni care încercau să treacă ilegal frontiera cu Ungaria. Printre ei erau și 3 minori




Poliţiştii de frontieră din Diosig, judeţul Bihor, au oprit 14 cetăţeni din Irak și Siria – 10 bărbați, o femeie și 3 minori – care încercau să treacă ilegal frontiera în Ungaria, pe jos, pentru a ajunge într-un stat din vestul Europei, potrivit unui comunicat de presă. “În data de 07.08.2020, în jurul orei 18.30, în cadrul unei acţiuni declanşate pe linia combaterii migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Diosig – I.T.P.F. Oradea au observat, pe comunicația Săcuieni – P.T.F. Săcuieni, un grup de persoane care se deplasa, pe jos, spre teritoriul Ungariei.În urma acțiunii declanșate, persoanele au fost oprite la aproximativ 250 de metri față de linia de frontieră cu statul vecin și conduse la sediul Sectorului P.F. Diosig pentru cercetări.În cadrul verificărilor preliminare, polițiștii de frontieră au stabilit că grupul era format din paisprezece persoane, cetăţeni din Irak și din Siria, 10 bărbaţi, o femeie și 3 minori, adulții având vârste cuprinse între 21 și 37 de ani, iar minorii de 6 și 7 ani. Aceştia au declarat că doreau să ajungă într-un stat din vestul Europei.În cauză, poliţiştii de frontieră au procedat la întreruperea călătoriei celor paisprezece persoane, efectuând cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie dispuse măsurile legale care se impun”, arată un comunicat al Poliției de Frontieră.Redactor: Alexandru Costea



Citește mai departe

VIDEO. Ce a pățit un bărbat care mergea dezbrăcat printre mașini, când a dat de un șoefr nervos

VIDEO. Ce a pățit un bărbat care mergea dezbrăcat printre mașini, când a dat de un șoefr nervos




Un bărbat care mergea dezbrăcat pe mijlocul străzii și forța mașinile să îl evite a fost lovit și lăsat inconștient de un șofer nervos.



Citește mai departe