Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu aproape 40%, în primele patru luni (ONRC)

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu aproape 40%, în primele patru luni (ONRC)



Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut, în primele patru luni din 2020, cu 39,43% faţă de perioada similară din 2019, ajungând la 3.323, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).În luna aprilie 2020 şi-au suspendat activitatea 398 de societăţi.Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în ianuarie – aprilie 2020 erau din Bucureşti, respectiv 320 (în scădere cu 40,52% faţă de aceeaşi perioadă din 2019), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 182 firme suspendate (în scădere cu 32,09%), Bihor – cu 165 firme (-40,86%) şi Iaşi – cu 137 firme (-29,02%).La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (zece, în scădere cu 60%, faţă de ianuarie – aprilie 2019), Gorj (22, în scădere cu 57,69%) şi Giurgiu (24, -48,94%).Potrivit sursei citate, în niciun judeţ nu au fost înregistrate creşteri ale numărului de suspendări, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Mehedinţi (-66,67%), Vrancea (-64,15%) şi Ialomiţa (-60%).Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 973 (-44,15%), în alte activităţi de servicii – cu 382 suspendări (-22,36%) şi în industria prelucrătoare – cu 246 suspendări (-40,29%). AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Gherasi, editor: Daniel Badea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

„Primele două-trei zile sunt foarte grele”

„Primele două-trei zile sunt foarte grele”




Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, a povestit la Digi24 experiența sa de cosmonaut și ce a simțit în imponderabilitate, atunci când forța gravitațională a Pământului nu mai acționează asupra corpului. Dumitru Prunariu a fost, în 1981, al 103-lea pământean care a zburat în spațiul cosmic. „Imponderabilitatea este o stare foarte ciudată.La început ai o stare ușor euforică, pentru că simți că totul plutește, nu mai ai greutate, lași mâinile libere și ele se ridică pur și simplu în atmosferă. Lași creionul, guma, cărțile, documentația de bord și toate plutesc.Dar această stare dispare după câteva ore, pentru că încep să se producă numeroase transformări în organismul uman și îți creează o stare de indispoziție generală tot mai pronunțată.Primele două-trei zile sunt foarte grele. Circulația sanguină se schimbă, presiunea asupra articulațiilor, asupra mușchilor, echilibrul, pentru că nu mai există reperul gravitațional care să pună în funcțiune aparatul vestibular care să-ți spună că stai în picioare, culcat etc.O dezorientare destul de pronunțată apare în interiorul stației orbitale, de multe ori simți nevoia să reperezi Pământul, pentru a te raporta într-un fel, deși nu reușești, la gravitația terestră. Și nu reușești. De multe ori când te uiți prin hublou este cu totul altă direcție decât ți-ai închipuit tu în interior.Toate aceste lucruri îți produc o stare ușoară de alertă, de indispoziție, până când te obișnuiești. Este ca și mersul cu bicicleta.După câteva zile de stat în imponderabilitate, începi să te deplasezi tridimensional, să plutești ca peștele în apă în interiorul stației orbitale, să te raportezi la toate obiectele din jurul tău tridimensional, chiar rotindu-te, să știi în orice moment unde se află. Este o nouă abilitate pe care o dobândești zburând din ponderabilitate”, a explicat la Digi24 Dumitru Prunariu.În luna mai 1981, inginerul aeronautic Dumitru Prunariu, pe atunci în vârstă de 28 de ani, a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute pe orbita Terrei, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov – comandantul rachetei Soiuz 40 – şi de colegii săi ruşi de pe staţia spaţială Saliut 6. Zborul a făcut parte din programul „Intercosmos”, care le-a permis unor specialişti din mai multe ţări socialiste de atunci să zboare la bordul navelor sovietice.Citiți și:  Din|Interior. Odiseea spaţială a singurului cosmonaut românA pășit omul pe Lună? Cel mai puternic argument pe care îl are Dumitru Prunariu pentru a demonta teoriile conspirațieiVIDEO. SpaceX și NASA, lansare reușită. Astronauții Doug Hurley și Bob Behnken au pornit într-o misiune istoricăEditor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Scădere de 11,4% a numărului autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, în primele 4 luni (INS)

Scădere de 11,4% a numărului autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, în primele 4 luni (INS)



Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o scădere de 11,4% în primele patru luni ale anului, faţă de acelaşi interval din 2019, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie, s-au eliberat 10.935 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, iar scăderi au fost consemnate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-452 autorizaţii), Sud-Est (-329), Centru (-234), Vest (-194), Sud-Muntenia (-150), Sud-Vest Oltenia (-103) şi Nord-Est (-81).În acelaşi timp, creşteri ale numărului de autorizaţii au fost înregistrate în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (+140 autorizaţii).Potrivit sursei citate, la nivelul lunii aprilie faţă de aceeaşi lună din anul anterior, se remarcă o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-1.375 autorizaţii), trend reflectat în toate regiunile de dezvoltare, după cum urmează: Nord-Est (-248 autorizaţii), Sud-Est (-222), Bucureşti-Ilfov (-214), Sud-Vest Oltenia (-175), Centru (-165), Sud-Muntenia (-158), Vest (-100) şi Nord-Vest (-93).
 

Foto: (c) insse.ro

De asemenea, raportat de la lună la lună (aprilie 2020 vs martie 2020), datele INS menţionează o scădere cu 934 a autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.În profil teritorial, această diminuare este reflectată în toate regiunile de dezvoltare, respectiv: Sud-Muntenia (-227 autorizaţii), Nord-Vest (-156), Sud-Est (-154), Centru (-139), Nord-Est (-123), Sud-Vest Oltenia (-86), Bucureşti-Ilfov (-35) şi Vest (-14).În luna aprilie a acestui an au fost eliberate 2.290 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care 63,9% pentru zona rurală. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) 
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Au apărut primele imagini cu momentul în care 2 tramvaie s-au ciocnit în Capitală: „S-a auzit ca și cum ar fi fost cutremur”

Au apărut primele imagini cu momentul în care 2 tramvaie s-au ciocnit în Capitală: „S-a auzit ca și cum ar fi fost cutremur”



Au apărut imagini noi, care surprind exact momentul în care două tramvaie s-au ciocnit frontal miercuri în Capitală, în zona Eroii Revoluţiei.

Șapte persoane au fost rănite, iar primele verificări indică o eroare umană. Unul dintre vatmani nu ar fi schimbat macazul. O anchetă va lămuri însă, cu exactitate, ce anume s-a întâmplat.Pe de altă parte, oficialii nu exclud ca numărul victimelor să crească. Dacă pasagerii care au părăsit tramvaiele și au plecat acasă, imediat după impact, nu se simt bine, vor merge la spital pe cont propriu.Era puțin înainte de ora prânzului când un zgomot infernal i-a înspăimântat pe trecătorii aflați la intersecția dintre șoseaua Olteniței și Giurgiului, și mai ales pe pasagerii celor două tramvaie, de pe liniile 7 și 11, care s-au ciocnit frontal.Impactul puternic le-a distrus toată partea din față, inclusiv ușile de acces.
Conform primelor date, unul dintre vatmani, care trebuia să schimbe macazul astfel încât să facă dreapta, spre șoseaua Giurgiului, nu a acționat dispozitivul, așa că a mers înainte. Celălalt tramvai, care trebuia să meargă în paralel, l-a izbit în plin, pentru că nu a avut timp de frânare.Martor: „Aici s-a auzit ca și cum ar fi fost cutremur, explozie. Pasagerii erau pe jos. S-au speriat, da.”Șapte persoane au fost transportate la spital, trei au fost duse la  Bagdasar, două la Sf. Ioan și două la Universitar. Din fericire, toți au răni ușoare.Mulți pasageri au fost consultați la fața locului, unde au ajuns mai multe echipaje de prim ajutor, inclusiv o autospecială pentru victime multiple.Printre răniți se numără și unul dintre vatmani, cel care ar fi circulat regulamentar. Oficialii nu exclud însă, ca numărul lor să crească.Daniel Vasile, purt.cuv. ISU: „Leziuni la nivelul capului, la nivelul membrelor. Pentru mai multe investigații au fost duși la spital. Au fost mai mulți pasageri, mulți au coborât în primele momente după impact. S-a făcut o evaluare, e posibil să se prezinte pe cont propriu la spital dacă nu se simt bine.”Reprezentanții STB au făcut proba macazului și au văzut că merge, așa că se conturează tot mai mult posibilitatea să vorbim de o eroare umană. Rămâne de văzut de ce nu a acționat manual macazul. Asta va stabili ancheta.
Până atunci, cert este că niciunul dintre conducători nu consumase alcool. Circulația în zonă a tramvaielor a fost blocată mai mult de o oră, până când cele două vehicule au fost tractate.



Citește mai departe

Deficitul bugetar a urcat la 2,48% din PIB după primele patru luni

Deficitul bugetar a urcat la 2,48% din PIB după primele patru luni




Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,48% (26,82 miliarde lei) din produsul intern brut după primele patru luni ale acestui an iar peste jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, informează Ministerul Finanţelor.
„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor patru luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în lunile martie şi aprilie ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (11,1 miliarde de ei) şi a restituirilor suplimentare de TVA de 3,11 miliarde de lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat cu un impact semnificativ în martie, în timp ce în luna aprilie dinamica veniturilor a revenit în teritoriul pozitiv. De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,15 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 1,2 miliarde de lei”, transmite Ministerul Finanțelor.
Soldul negativ consemnat în primul trimestru a fost de 18,06 miliarde de lei (1,67% din PIB) în timp ce, anul trecut, bugetul general consolidat închidea primele patru luni cu un deficit bugetar de 1,1% din PIB.
În perioada ianuarie-aprilie 2020, veniturile bugetului general consolidat au însumat 98,21 miliarde de lei, în scădere cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile s-au cifrat la 125,03 miliarde de lei, în creştere, în termeni nominali, cu 12,7%. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale, de la 10,5% din PIB 2019 la 11,6% din PIB în 2020, precizează Ministerul Finanţelor.
Scăderea veniturilor reflectă contracția încasărilor bugetare în martie (-25,1% an/an), ca urmare a facilităţilor fiscale acordate pentru susţinerea economiei în contextul instituirii stării de urgenţă. În luna aprilie, veniturile totale au crescut cu 1,16 miliarde de lei, respectiv 4,7%, susţinute de dinamica veniturilor fiscale (impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi accize) şi sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 7,85 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, cu 7,9% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această majorare a fost susţinută de creşterea numărului de salariaţi cu 0,5% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 8,5% în perioada decembrie – martie 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent. În structură, cea mai importantă categorie, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 3,1%.”După un avans însemnat în primele două luni, se remarcă o decelerare în martie-aprilie (datorată atât prorogării termenului de plată a impozitului pe venit, odată cu instituirea stării de urgenţă, cat şi încetinirii câştigului salarial în economie la 6,7% în martie)”, spune ministerul Finanțelor.Cât privește impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,24 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 1,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluţiei veniturilor din impozitul pe venit, dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de decelerarea fondului de salarii din economie. Totodată, contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv. Prorogarea termenului de plată a condus la reducerea veniturilor din contribuţii sociale în luna aprilie (-1,7%, an/an), încasările fiind cu 1,46 miliarde de lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili.Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,46 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, în scădere cu 8,2% (-0,57 miliarde de lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în luna martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020) şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, impact de 219 milioane lei). Totuşi, acordarea bonificaţiilor a condus la o dinamică pozitivă a veniturilor din impozitul pe profit în aprilie, de 27,6% (an/an).
Încasările din TVA au fost de 15,94 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 18,8% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.”Evoluţia încasărilor nete de TVA în primele patru luni ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 51,7% (an/an), nivelul record al acestora fiind atins în luna martie, odată cu instituirea stării de urgenţă, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada stării de urgenţă; prorogarea termenului de plată pentru lunile martie – aprilie; evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie, pe fondul instituirii stării de urgenţă: comerţul cu amănuntul, serviciile de piaţă prestate populaţiei şi industria”, explică Finanţele.Veniturile din accize au însumat 10,15 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020 şi prezintă un avans de 12,5% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Veniturile din accizele pentru produse energetice au scăzut în primele patru luni ale anului cu 9,6% an/an, în principal ca urmare a reducerii încasărilor în lunile martie (-10,9% an/an) şi aprilie (-36,6%), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului un avans semnificativ de 40,34% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete cu 4,2%.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,97 miliarde de lei, în creştere cu 50,6% comparativ cu primele patru luni ale anului 2019, inclusiv încasările din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).
Veniturile nefiscale au înregistrat 7,36 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 7% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna aprilie, arată MFP.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 5,9 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 15,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 125,03 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale de la 10,5% din PIB 2019 la 11,6% din PIB în 2020.
Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.
Astfel, doar în luna aprilie s-au plătit 312 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 95,9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 0,2 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.Cheltuielile de personal au însumat 35,07 miliarde de lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal în luna aprilie au fost de 8,85 miliarde de lei, înregistrându-se anumite economii faţă de lunile precedente.Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 16,70 miliarde de lei, în creştere cu 19,5% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (22,9%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (22,5%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 43,72 miliarde de lei, în creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.Totodată, Ministerul Finanţelor precizează că, începând cu luna aprilie, s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 312 milioane de lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 95,9 milioane de lei.
De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în luna aprilie plăţile au fost de 365,9 milioane de lei, anunță Finanțele.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol, respectiv ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.
Alte cheltuieli au fost de 1,91 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (0,2 milioane de lei).
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,91 miliarde de lei, cu 20,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 9,96 miliarde de lei, cu 46,3% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 191,9 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).



Citește mai departe

Primele date despre accidentul lui Daniel Chițoiu de anul trecut

Primele date despre accidentul lui Daniel Chițoiu de anul trecut





Două persoane au murit în urma accidentului în care a fost implicat Daniel Chițoiu.
Fostul ministru ar fi pătruns cu mașina pe contrasens.
Asta arată, potrivit surselor, primele rezultate din expertiza medico-legală.

În luna decembrie, pe Dealul Negru, Daniel Chițoiu a intrat pe contrasens şi a lovit frontal o maşină în care erau trei persoane.

Şoferul, în vârstă de 82 de ani, dar și soţia lui, de 73 de ani, au murit. Pasagerul a supravieţuit, dar a stat două luni în spital.



Citește mai departe

Primele 70 de dosare aprobate în programele ''Rabla'' şi ''Rabla Plus'' din acest an, pentru persoane juridice

Primele 70 de dosare aprobate în programele ''Rabla'' şi ''Rabla Plus'' din acest an, pentru persoane juridice



Primele liste cu persoanele juridice aprobate în cadrul Programelor "Rabla" şi "Rabla Plus" au fost publicate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), fiind aprobate în total 70 de dosare, a anunţat instituţia, într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, din numărul total de dosare aprobate, 29 sunt în Programul "Rabla" (pentru 82 de autovehicule), iar 41 în Programul "Rabla Plus" – pentru 78 de autovehicule, dintre care 17 electrice hibride şi 61 full electrice.

"Ca urmare a aprobării dosarelor de finanţare în şedinţa Comitetului de Avizare din data de 22 mai 2020, Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat liste noi cu persoanele juridice acceptate în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Programul Rabla) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus)", precizează AFM.

Listele persoanelor juridice care au fost acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul AFM, la secţiunile aferente Programelor "Rabla" şi "Rabla Plus", în timp ce persoanele juridice care au fost acceptate se pot adresa producătorilor/dealerilor auto validaţi. Listele acestora sunt disponibile, de asemenea, pe site-ul instituţiei.

Programul "Rabla" – ediţia 2020 a demarat pe data de 17 martie, cu un buget de 405 milioane de lei, cel mai mare de la implementarea programului. Autorităţile estimează că vor exista 60.000 de beneficiari, cel mai ridicat număr din ultimii 15 ani.

Totodată, Programul "Rabla Plus" a început pe 25 martie, iar doritorii au posibilitatea să-şi cumpere o maşină 100% electrică sau electrică hibrid plug-in. Pentru prima dată în istoria sa, programul eco permite populaţiei inclusiv achiziţia de motociclete full electric.

De la înfiinţarea Programului "Rabla", cel puţin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz şi circa 550.000 de autovehicule noi au fost achiziţionate. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaºcu)



Citește mai departe

Surpriza pregătită de Huawei pentru Mate 40. Primele imagini cu telefonul au apărut pe Internet

Surpriza pregătită de Huawei pentru Mate 40. Primele imagini cu telefonul au apărut pe Internet




Huawei a lansat P40 în această primăvară, dar se pregătește deja de următoarea mare lansare: Huawei Mate 40. 


Pe Internet au apărut primele imagini (randări) cu telefonul care arată un design unic, ce aduce un plus de funcționalitate.
Înainte de toate, primul lucru pe care-l observăm la telefon este faptul că are un mic ecran pe spate, lângă sistemul de camere. Acesta afișează ora și alte informații utile, însă se pare că va fi folosit și pentru a compune o imagine atunci când vrei să te fotografiezi cu camerele de pe spate. De asemenea, cu acest mic ecran vei putea dirija pe cineva și să-i spui cum vrei să-ți facă poză.



Un asemenea design, cu un alt doilea ecran pe spate, a mai fost întâlnit la Meizu pe telefonul Meizu Pro 7.
Și acum să trecem la camere. Vedem cinci senzori în imagine. Nu știm încă specificațiile dar este de așteptat să avem un senzor principal, unul ultrawide, altul ToF pentru bokeh, un senzor telefoto cu zoom optic de 5x și mai avem un alt senzor, ce are insripționat lângă 100x. Ceea ce ne face să credem că Mate 40 va avea un zoom digital de 100x precum Samsung pe S20 Ultra.


Un alt lucru interesant la design este faptul că nu vedem camera frontală, ceea ce ne indică faptul că Huawei ar putea folosi o cameră sub ecran, ce nu este vizibilă atunci când nu este folosită.
Per total, acest design al Mate 40 este unul atrăgător și care vine cu premiere pe piața de smartphone-uri. Totuși, mai este mult până la lansarea de la finalul lunii octombrie și multe alte lucruri se pot schimba până atunci.



Citește mai departe

Madridul şi Barcelona îşi redeschid terasele, primele plaje au fost redeschise în alte regiuni ale Spaniei

Madridul şi Barcelona îşi redeschid terasele, primele plaje au fost redeschise în alte regiuni ale Spaniei



Locuitorii Madridului şi Barcelonei şi-au regăsit luni prietenii, parcurile şi terasele, după zece săptămâni cu unele dintre cele mai stricte măsuri de izolare din lume, în timp ce locuitorii altor regiuni spaniole, mai puţin lovite de pandemie, pot din nou să se bucure de o baie în mare, transmite AFP.Madridul, Barcelona şi o mare parte din regiunea Castilia-Leon (la nord de capitală) au intrat la rândul lor în prima fază a procesului progresiv pentru ieşire din izolare, fază pe care restul Spaniei a început-o în ultimele săptămâni.

 


Foto: (c) QUIQUE GARCIA / EPA

Cele două cele mai mari oraşe spaniole au fost cel mai dur lovite de pandemia de COVID-19, care a făcut până acum 28.752 de morţi şi a contaminat 235.772 de persoane în Spania.Locuitorii lor pot acum să se adune în grupuri de maximum zece persoane, acasă sau la terasele barurilor şi restaurantelor, a căror capacitate este cu toate acestea limitată. Însă ei trebuie să continue să poarte mască în spaţii închise şi pe drumurile publice atunci când nu este posibilă păstrarea unei distanţe de securitate de doi metri.

 


Foto: (c) FERNANDO VILLAR / EPA

Aproape jumătate din ţară – circa 22 de milioane de locuitori din totalul celor 47 de milioane la cât se cifrează populaţia Spaniei – intră la rândul său în a doua fază a ieşirii din izolare pe etape, care ar urma să se întindă până la sfârşitul lui iunie.Restaurantele de acolo îşi pot redeschide sălile, limitând numărul de clienţi, iar ieşirile, pentru plimbare sau sport, nu mai sunt limitate la anumite ore ale zilei.

 


Foto: (c) JL CEREIJIDO / EPA

Dar mai ales, în condiţiile în care a început vremea foarte călduroasă, piscinele şi plajele se pot redeschide în arhipelagurile Baleare şi Canare sau într-o bună parte din Andaluzia, însă în continuare cu stricte măsuri de securitate.Unele oraşe, precum Barcelona, şi-au redeschis deja plajele în ultimele săptămâni, însă doar pentru sport sau plimbări.

 


Foto: (c) QUIQUE GARCIA / EPA

Ministerul Sănătăţii al Spaniei recomandă limitarea afluenţei de persoane pe plaje, limitarea spaţiilor pentru fiecare grup şi păstrarea unui spaţiu de 4 metri între umbrele de plajă.Pentru moment, doar localnicii vor putea beneficia de aceste relaxări, pentru că deplasările dintr-o regiune în alta rămân interzise, iar străinii care sosesc în Spania trebuie să stea 14 zile în carantină.

 


Foto: (c) DAVID FERNANDEZ / EPA

Cu toate acestea, guvernul prevede redeschiderea frontierelor pentru turiştii străini începând cu 1 iulie.Restricţiile impuse în timpul carantinei decretate în Spania la mijlocul lui martie au fost printre cele mai severe din lume. Timp de o lună şi jumătate, spaniolii nu au putut practic să iasă afară, iar copiii lor au stat închişi în case.

 


Foto: (c) JL CEREIJIDO / EPA

Rigoarea şi lentoarea în ridicarea măsurilor de izolare au suscitat un val de nemulţumire care s-a exprimat progresiv prin “concerte de cratiţe” apoi prin manifestaţii, încurajate de partidul de extremă dreapta Vox.Acesta a convocat cu succes, sâmbătă, manifestaţii a mii de maşini care au blocat centrul marilor oraşe ale Spaniei, şoferii lor claxonând şi fluturând drapelul spaniol pentru a denunţa guvernul. AGERPRES/(AS – autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)



Citește mai departe