Orban, despre creșterea pensiilor: Credeţi-mă ce vă spun, nu putem mări acum cu 40%. Riscăm să intrăm în incapacitate de plată

Orban, despre creșterea pensiilor: Credeţi-mă ce vă spun, nu putem mări acum cu 40%. Riscăm să intrăm în incapacitate de plată




Ludovic Orban a spus că majorarea pensiilor cu 40% nu este posibilă, dar acestea vor crește de la 1 septembrie cu un procent care să poată fi suportat de către bugetul de stat.
Potrivit Libertatea.ro, Ludovic Orban a fost întrebat de către un cetățean din Valea Jiului despre pensii, iar premierul a anunțat că o creștere cu 40 %, așa cum prevede legea, nu poată fi susținută de guvern.

Credeţi-mă ce vă spun, nu putem mări acum cu 40 la sută. Riscăm să intrăm în incapacitate de plată”.
Mai bine creştem cât putem acum, decât să facem o creştere care va afecta toată societate şi pe care nu o putem susţine”, a declarat Ludovic Orban.

Ludovic Orban asteaptă ca Ministerul Finanţelor să pună la dispoziţie evaluarea, apoi va oferi detalii despre procentajul măririi.

„Ministrul de Finanțe trebuie să vadă care a fost impactul provocat asupra economiei de pandemia de covid, vom analiza toate prognozele făcite de instituțiile europene, că depinde și de evoluția economiilor partenere. Pe baza acestei analize vom stabili cât vor crește pensiile”, a concis primul ministru.
Ministrul Munci a anunțat creșterea pensiilor de la 1 septembrie
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a anunțat că pensiile vor crește de la 1 septembrie, un angajament ferm luat de Guvern.
„Pensiile vor creşte. Este şi o obligaţie, şi o determinare pe care o avem, ca, în pofida situaţiei generate de pandemie, cu efect direct asupra economiei, să facem ce trebuie făcut pentru ca românii să aibă pensiile crescute de la 1 septembrie şi acesta este un angajament ferm pe care Guvernul îl face. Mai avem câteva zile până când Ministerul Finanţelor va termina evaluarea – eu am obiceiul să vorbesc despre cifre, sume şi decizii doar când am în faţă toate elementele. Se fac, într-adevăr, mai multe scenarii, dar nu are sens să vă confirm sau să vă înaintez alte cifre, pentru că nu aceasta este abordarea pe care eu, personal, o am.
Aştept ca Ministerul Finanţelor să ne pună la dispoziţie evaluarea necesară cu privire la încasările în buget în această perioadă deosebit de dificilă din economie şi, în funcţie de ceea ce găsim, cu toată transparenţa, vom explica ce se poate face, în ce calendar şi aşa mai departe”, a declarat Violeta Alexandru luni, potrivit Agerpres.



Citește mai departe

Premierul, despre creșterea pensiilor: ”Se va face pe baza unor analize extrem de serioase”

Premierul, despre creșterea pensiilor: ”Se va face pe baza unor analize extrem de serioase”



Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat luni că, în cursul acestei săptămâni, ar urma să fie finalizată analiza privind majorarea punctului de pensie.

“Obiectivul Guvernului pe care îl conduc este să majoreze pensiile, dar această majorarea se va face pe baza unor analize extrem de serioase. Este vorba de raportul privind starea economiei şi a bugetului, raportul la şase luni care trebuie prezentat de Ministerul Finanţelor, în conformitate cu legea responsabilităţii fiscal-bugetare. De asemenea, al doilea element de analiză îl reprezintă prognozele pe care le vor face pe de-o parte Comisia de prognoză, care este în subordinea Guvernului, pe de altă parte, prognozele privind evoluţia economiei care sunt formulate de instituţii internaţionale. (…) În funcţie de aceste evoluţii vom stabili care este procentul cu care vom face majorarea. (…) Ne dorim creşterea pensiilor, dar această creştere să poată să fie susţinută nu numai în anul acesta, dar şi în anii următori”, a afirmat Orban, la sediul PNL, potrivit Agerpres.Întrebat când ar urma să fie finalizată această analiză cu privire la majorarea punctului de pensie, el a răspuns: “În cursul acestei săptămâni ar trebui să fie finalizată”.El a arătat că se ia în calcul şi majorarea pensiei minime.”Dorim şi pentru pensiile minime, aşa numitele pensii sociale, să existe acelaşi procent de creştere a pensiei minime egal cu procentul cu care va creşte punctul de pensie”, a spus Ludovic Orban.
Premierul a adăugat că deocamdată nu are nicio opinie cu privire la procentul cu care ar trebui să fie majorate pensiile, subliniind că aşteaptă analizele, studiile de impact şi prognozele.



Citește mai departe

Orban anunță că ar putea ataca la CCR dublarea alocațiilor. Ce spune despre mărirea pensiilor

Orban anunță că ar putea ataca la CCR dublarea alocațiilor. Ce spune despre mărirea pensiilor



Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că, în situaţia în care PSD va susţine în continuare dublarea dintr-o dată a alocaţiilor pentru copii, liberalii vor ataca la Curtea Constituţională această prevedere.

“Odată ce a fost adoptată OUG, începând cu luna august se majorează alocaţiile cu 20 la sută. Noi am decis dublarea alocaţiilor, dar din mai mulţi paşi. (…) Evident că, dacă în populismul lor, care nu are la bază niciun fundament economic şi care arată lipsa de grijă şi responsabilitate faţă de binele României, dacă pesediştii vor ţine în continuare pe această monedă cu dublarea alocaţiilor, sigur că o vom ataca la CCR pe un motiv foarte simplu şi anume acela că nu poţi să generezi cheltuieli pentru care nu există resurse financiare”, a afirmat Orban.Orban, despre mărirea pensiilor
 Orban a afirmat, totodată, că se fac mai multe evaluări privind creşterea pensiilor.”Garantez că pensiile vor creşte şi vor creşte cu minim 10 la sută, ceea ce nu este puţin lucru. În toată Europa, în toată lumea economiile au căderi masive provocate de epidemia de cononavirus şi aproape în nicio altă ţară nu se cresc venituri: pensii, alocaţii. Cu toate astea, Guvernul pe care îl conduc va face această majorare. Singurul mesaj pe care vreau să-l transmit este că o vom face astfel încât să şi putem plăti pensiile crescute în funcţie de evoluţiile prognozate ale economiei româneşti şi ne dorim să creştem în continuare pensiile, dar numai pe baza unei creşteri economice sănătoase”, a adăugat premierul.
Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, că prin modificarea introdusă de Guvern privind alocaţiile pentru copii “se taie 80%”, în condiţiile în care legea prevede majorarea acestora cu 100%.”Este a treia ordonanţă, dar modificarea este că taie 80%, nu că măreşte cu 20%, fiindcă legea este cu mărire de 100%. Să vină ordonanţa, să o dea, să emită ceva, să îşi asume ceva odată, că până acum nu şi-a asumat absolut nimic acest Guvern. (…) PSD vrea să respecte legile ţării, respectiv dublarea alocaţiilor”, a spus Ciolacu. El a adăugat că, în momentul de faţă, Guvernul poate susţine financiar dublarea alocaţiilor.



Citește mai departe

Premierul s-ar putea să decidă o creștere a pensiilor mai mare decât o propun eu

Premierul s-ar putea să decidă o creștere a pensiilor mai mare decât o propun eu




Scenariul pentru creșterea pensiilor pleacă de la Ministerul Finanțelor, care propune o majorare cu 10 la sută, dar s-ar putea ca premierul să decidă ca această creștere a pensiilor să fie mai mare, pentru că finalmente este o decizie politică, a declarat miercuri seara, la Digi24, ministrul de finanțe, Florin Cîțu. „Sunt sigur că nu va fi o creștere care să pună în pericol bugetul nici pentru anul acesta, nici pentru anii viitori, poate două-trei puncte procentuale în plus față ce vine de la Ministerul Finanțelor”, a adăugat șeful Finanțelor.El a confirmat că va fi vorba de o majorare a pensiilor cuprinsă între 10 și 15 la sută, de la 1 septembrie.Întrebat dacă guvernul gândește o eșalonare a pensiilor, după modelul alocațiilor, Florin Cîțu a spus că se discută și acest lucru. „Vom prezenta, pentru că aici legea pensiilor introduce și alte elemente. Începând cu 1 ianuarie va trebui să modificăm mai multe lucruri, dar da, vom avea și acolo o eșalonare”, a declarat ministrul finanțelor. „Nu cred că mai există vreun guvern în lume care să crească cheltuielile permanente. Da, bineînțeles, au făcut lucrurile pe care le-am făcut și noi: au dat ajutor de șomaj tehnic, ajutoare temporare, dar aici e vorba despre o creștere de cheltuieli permanente, care se va vedea în bugetele viitoare. Nu cred că există astăzi vreun guvern – sau nu știu eu – în lume care să crească cheltuielile permanente”, a comentat Florin Cîțu.Și președintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, că în contextul actual este imposibilă creșterea alocațiilor și pensiilor cu sumele prevăzute anterior. „Ne găsim într-o situație foarte complicată. Ne dorim sincer să creștem și alocațiile și pensiile. De la dorință sinceră la putință e o cale mai lungă. Veniturile la bugetul statului s-au diminuat semnificativ. În loc de un deficit de 3%, vom avea un deficit considerabil mai mare. Deja acum am depășit deficitul calculat pentru întregul an. În aceste condiții, când ne luptăm să revigorăm economia românească, nu cred că se asteaptă cineva ca toate cheltuielile planificate inițial să fie făcute. Pur și simplu nu sunt bani. Totuși am rugat guvernul să vină cu măsuri, atât cât putem să ne permitem în momentul acesta”, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferință de presă.Editor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Anunțul făcut de ministrul Finanțelor despre creșterea alocațiilor și a pensiilor

Anunțul făcut de ministrul Finanțelor despre creșterea alocațiilor și a pensiilor



Inquam Photos / George Calin

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că ministerul pe care îl conduce a propus o creştere a pensiilor, de la 1 septembrie, cu 10%, dar că premierul ar putea decide un procent mai mare de creştere. Decizia este una politică, afirmă Cîţu.

”Este un efort important pe care îl face acest guvern în contextul economic global pe care îl vedem astăzi şi eu nu ştiu dacă mai există guverne în lume care să crească cheltuielile permanente, dar bineînţeles, toate guvernele fac lucruri pe care le-am făcut şi noi, am dat ajutor de şomaj tehnic, ajutoare temporare, iar aici este vorba de creşteri de cheltuieli permanente, care se vor vedea în bugetele viitoare şi nu cred că există astăzi vreun guvern în lume care să crească cheltuielile permanente”, a declarat Florin Cîţu, la Digi 24, citat de News.ro.Ministrul Finanţelor a adăugat că nu putem avea o creştere de 40 la sută a pensiilor, dar că scenariul este de 10 la sută, procent ce ar putea creşte uşor, în urma deciziei premierului.”La pensii, rămânem la scenariul de la Ministerul Finanţelor, de 10%, bineînţeles decizia este una politică şi s-ar putea ca premierul să decidă că această creştere a pensiilor să fie mai mare. Da, este adevărat, nu poate să fie 40%, dar s-ar putea ca premierul să decidă o creştere a pensiilor mai mare, să fie o decizie politică, dar sunt sigur că nu va fi o decizie care să pună în pericol bugetul, nici pentru anul acesta, nici pentru anii viitori. Poate două – trei puncte procentuale în plus, faţă de ce vine de la Ministerul de Finanţe”, a declarat Cîţu.Întrebat dacă va exista şi o eşalonare, în cazul pensiilor, la fel ca şi la alocaţii, Cîţu a precizat că acest lucru este posibil.
”Se discută şi acest lucru pentru că Legea pensiilor mai induce şi alte elemente şi începând cu 1 ianuarie va trebui să modificăm anumite lucruri, dar da, vom avea şi acolo o eşalonare”, a mai adăugat ministrul.



Citește mai departe

Cîțu, despre creșterea alocațiilor și a pensiilor: ”Moment foarte dificil pentru economie”

Cîțu, despre creșterea alocațiilor și a pensiilor: ”Moment foarte dificil pentru economie”



Majorarea alocațiilor pentru copii va fi anunțată în curând de Guvern, iar aceasta va avea loc în etape, a anunțat Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Potrivit acestuia, autoritățile sunt pregătite pentru orice situație generată de pandemie.

 Decizia cu privire la majorarea alocaţiilor pentru copii este în avizare şi va fi comunicată cât mai curând în şedinţă de Guvern, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, care a adăugat că această creştere va avea loc etapizat, pentru a nu pune în acest moment stabilitatea financiară în pericol.”În ceea ce priveşte majorarea alocaţiilor, decizia va fi comunicată de domnul premier şi este o decizie care este în avizare şi va fi comunicată cât mai curând în şedinţa de Guvern, dar, aşa cum domnul premier deja a anunţat, se va face o creştere a alocaţiilor etapizat, pentru a nu pune în acest moment stabilitatea financiară în pericol”, a afirmat Cîţu luni, la B1 TV, adăugând că în următoarele zile “vom afla cu cât se majorează alocaţiile”.Şeful de la Finanţe a dat asigurări că nu există divergenţe de opinie între el şi premier cu privire la cuantumul majorării pensiilor şi alocaţiilor pentru copii, aşa cum a apărut în mass-media, şi că o decizie în acest sens va fi comunicată în câteva zile.
 Majorarea alocațiilor și a pensiilor, fără împrumuturi de la FMI
 “Nu există aşa ceva. Discuţiile pe care le am cu domnul premier şi cu toţi colegii mei sunt discuţii cu cifrele pe masă. Toţi avem acelaşi interes: pe de o parte, da, vrem să şi creştem şi alocaţiile şi pensiile; pe de altă parte vrem să investim, pentru că ştim că numai prin investiţii putem să plătim şi alocaţii şi pensii şi în anii viitori şi, de aceea, noi trebuie să luăm o decizie care să nu arunce economia în aer. Nu există diferenţe între mine şi premier. Veţi vedea decizia în zilele următoare – mai este puţin – decizia în ceea ce priveşte şi alocaţiile şi pensiile. Aşa cum am spus, vom creşte şi pensiile şi alocaţiile, dar ceea ce trebuie să subliniem este că facem acest lucru într-un moment foarte dificil pentru economie, într-un moment în care economia naţională trece, alături de toate economiile lumii, printr-o criză fără precedent. În martie şi aprilie economia a fost închisă, am avut oameni care au fost în şomaj tehnic, pe care l-am plătit. Costul, vă dau o cifră, costul direct cu cheltuielile legate de Covid pentru primele 6 luni este de 5 miliarde de lei. Doar cheltuielile legate de Covid. Legate direct. Sunt şi alte cheltuieli care vin legate indirect şi altele care vor apărea în viitor, dar acelea din starea de urgenţă, cheltuielile legate de Covid, 5 miliarde de lei. În aceste condiţii totuşi ne-am preocupat, am găsit resurse pentru a face şi creşterea alocaţiilor şi creşterea pensiilor. Eu zic că este un lucru foarte important şi trebuie semnalat acest lucru”, a susţinut Cîţu.El a ţinut să sublinieze faptul că acest lucru se va face fără asistenţă financiară de la instituţii gen Fondul Monetar Internaţional.”Într-o situaţie economică în care veniturile la buget scad în toată Europa, când şomajul este mare în Europa, sunt 30 de milioane de oameni în şomaj în Statele Unite, în aceste condiţii să reuşim să creştem şi pensiile şi alocaţiile – am menţinut creşterea salariilor în sectorul public de la începutul anului, eu zic că este un lucru care este foarte greu de făcut de orice alt Guvern până acum, şi toate acestea fără să avem asistenţă de la instituţii internaţionale gen FMI. Am făcut totul cu finanţare de la pieţe, am avut încrederea pieţelor pentru că avem un program coerent. Într-o economie globală care trece printr-o recesiune, reuşim să facem acest efort”, a arătat ministrul.Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susţine că autorităţile sunt pregătite pentru orice situaţie vine în ceea ce priveşte pandemia de Covid-19 şi economia poate fi menţinută deschisă. 
”Suntem pregătiți pentru orice situație”
 “Azi putem să mergem şi, chiar în situaţii dure, să menţinem economia deschisă, pentru că avem măşti, avem dezinfectant, avem tot ceea ce trebuie pentru ca aceste companii din România să funcţioneze, cu anumite reguli, poate nu 100% din capacitate, dar să nu le mai închidem cum le-am închis în martie şi aprilie în totalitate. Am pregătit astfel situaţia. Suntem pregătiţi, avem şi rezerve şi stocuri, suntem în altă situaţie. Ştim şi cred că ne-am pregătit acum să trăim o perioadă cu acest virus. Trebuie să ne obişnuim şi să ne adaptăm. Dacă toată lumea ar respecta regulile, cred că ar fi mult mai uşor pentru toţi”, a spus Cîţu, la B1TV.Întrebat dacă economia României ar mai avea capacitatea de a sta o lună închisă, cum a stat în martie, ministrul a răspuns că da, dar că se iau toate măsurile pentru a nu ajunge acolo.”Da. Răspunsul este da. Aşa cum am fost şi atunci pregătiţi, la începutul anului am fost atacat că am construit acel buffer, că mă pregătesc pentru situaţii de criză şi, când a venit criza, am fost pregătit. Aşa sunt şi acum. Întotdeauna am spus că voi administra finanţele publice într-un mod precaut şi responsabil. Deci, orice situaţie vine în faţa noastră, suntem pregătiţi. Dar, bineînţeles că luăm măsuri să nu ajungem acolo”, a precizat ministrul Finanţelor 



Citește mai departe

Pensia specială încasată de Dorneanu a crescut cu peste 2.000 de euro pe lună. Şeful CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Suma imensă încasată lunar

Pensia specială încasată de Dorneanu a crescut cu peste 2.000 de euro pe lună. Şeful CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Suma imensă încasată lunar



Valer Dorneanu încasa în 2019 o pensie specială de magistrat în valoare de 322.220 anual. Aşadar, aproape 27.000 de lei lunar (peste 5.600 de euro). Declaraţia de avere din 2020, depusă în luna iunie, arată o creştere consistentă a pensiei speciale: 454.068 lei anual. Aşadar: 37.800 de lei lunar (7.900 de euro). 

Ce venituri are Valer Dorneanu:

Curtea Constituţională a amânat pentru data de 30 septembrie decizia cu privire la impozitarea drastică a pensiilor speciale. Aşadar, pensionarii de lux se bucură în continuare de venituri nesimţite. 7 din cei 9 judecători CCR sunt ei înşişi beneficiari de privilegii.  Doar Simina Tănăsescu şi Giani Stan fac excepţie. 

Legea adoptată în iunie prin consens de Parlament stipulează că pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii.

Spre exemplu, dacă o persoană are o pensie de 2.000 de lei obţinută pe baza contributivităţii şi încă 2.001 lei ca pensie specială, va încasa pe viitor integral cei 2.000 de lei pe baza contributivităţii, iar ceilalţi 2.001 lei (pensia specială) vor fi impozitaţi cu 10%. Practic, în loc de de 4.000 de lei, va avea o pensie totală de 3.800 de lei.

În cazul în care o persoană are o pensie pe contributivitate de 7.000 de lei plus o pensie specială de 3.000 de lei, va fi impozitată cu 85% doar suma de 3.000 de lei. Practic, va rămâne cu cei 7.000 de lei, la care se vor mai adăuga alţi 450 de lei (în urma impozitului cu 85%). În loc de 10.000 de lei, va avea o pensie totală de 7.450 de lei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:



Citește mai departe

USR, după ce CCR a amânat discutarea sesizărilor referitoare la impozitarea pensiilor speciale: O sfidare grosolană a tuturor pensionarilor

USR, după ce CCR a amânat discutarea sesizărilor referitoare la impozitarea pensiilor speciale: O sfidare grosolană a tuturor pensionarilor



„Decizia Curţii Constituţionale de a amâna pentru data de 30 septembrie un verdict cu privire la impozitarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei înseamnă că, cel puţin încă două luni de acum înainte, privilegiaţii sistemului vor continua să încaseze sume uriaşe nemeritate. Chiar şi de 60-70.000 de lei pe lună! Înseamnă şi că din bugetul statului vor mai dispărea circa 1,5 miliarde lei, bani care s-ar fi putut duce foarte bine înspre domenii care au atâta nevoie acum, în plină pandemie. Înseamnă, în mod evident, şi o sfidare grosolană a tuturor pensionarilor care nu au avut atâta noroc, după o viaţă de muncă, să se regăsească în vreo categorie pe care politicienii să vrea să şi-o ţină aproape. Înseamnă, la fel de evident, şi o sfidare a contribuabililor cinstiţi care îşi plătesc lună de lună taxele şi impozitele şi văd cum primesc în schimb demagogie, promisiuni populiste, servicii de slabă calitate şi ridicări din umeri”, a transmis, marţi USR.Reprezentanţii formaţiunii afirmă că, „pentru Valer Dorneanu, Mona Pivniceru şi ceilalţi judecători CCR chemaţi să judece soarta propriilor pensii – 7 din cei 9 magistraţi CCR sunt beneficiari de pensii speciale -, două luni şi jumătate de amânare probabil că nu înseamnă prea mult”.„Pentru restul românilor, sătui să vadă cum unii sunt mai egali decât alţii, contează. Cu atât mai mult cu cât înverşunarea dovedită în apărarea pensiilor speciale se suprapune cu criza economică provocată de pandemie şi cu discuţia despre majorarea pensiilor «clasice»”, a mai transmis USR.Curtea Constituţională a amânat pentru 30 septembrie discuţia privind obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:



Citește mai departe

CCR trage de timp pe banii românilor: a amânat pentru toamnă decizia privind tăierea pensiilor speciale. 7 din 9 judecători CCR au ei înşişi pensii speciale

CCR trage de timp pe banii românilor: a amânat pentru toamnă decizia privind tăierea pensiilor speciale. 7 din 9 judecători CCR au ei înşişi pensii speciale



Legea adoptată în iunie prin consens de Parlament stipulează că pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii.

Spre exemplu, dacă o persoană are o pensie de 2.000 de lei obţinută pe baza contributivităţii şi încă 2.001 lei ca pensie specială, va încasa pe viitor integral cei 2.000 de lei pe baza contributivităţii, iar ceilalţi 2.001 lei (pensia specială) vor fi impozitaţi cu 10%. Practic, în loc de de 4.000 de lei, va avea o pensie totală de 3.800 de lei.

În cazul în care o persoană are o pensie pe contributivitate de 7.000 de lei plus o pensie specială de 3.000 de lei, va fi impozitată cu 85% doar suma de 3.000 de lei. Practic, va rămâne cu cei 7.000 de lei, la care se vor mai adăuga alţi 450 de lei (în urma impozitului cu 85%). În loc de 10.000 de lei, va avea o pensie totală de 7.450 de lei.

7 din cei 9 magistraţi CCR care vor judeca speţa sunt ei înşişi beneficiari de multiple pensii speciale pe care le cumulează cu alte venituri din bani publici. Doar Simina Tănăsescu şi Giani Stan fac excepţie. Şeful CCR Valer Dorneanu primeşte de la stat peste 13.000 de euro lunar.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:



Citește mai departe

CCR dezbate sesizările privind impozitarea pensiilor speciale

CCR dezbate sesizările privind impozitarea pensiilor speciale




Curtea Constituțională ar putea să se pronunțe astăzi privind legea care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor speciale, adoptată de Parlament pe 17 iunie, dar atacată privind constituționalitatea de Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii constituționali vor discuta marți sesizările înaintate de către cele două instituții.
Într-o declarație acordată Europei libere, ​Renate Weber a explicat care sunt motivele pentru care a atacat legea la Curtea Constituțională. Ea spune că legea de impozitare a pensiilor speciale, așa cum a fost adoptată miercuri de parlament, încalcă două articole din Constituție: articolul 16, privind nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale și articolul 56 din legea fundamentală, în baza căruia Avocatul Poporului a identificat o discriminare prin dubla impozitare a pensiilor de serviciu.
„Sunt mai multe argumente, dar în linii mari este vorba de încălcarea articolului 16 din Constituție, iar a doua oară a articolului 56, pentru că, pe de o parte, este vorba de nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale, iar, pe de altă parte, este vorba de o discriminare pe care noi am indentificat-o, pentru că, dacă vă uitați în cuprinsul legii, deși se vorbește de taxe, în realitate nu sunt taxe, ci sunt impozite. Taxa este ceva ce persoana trebuie să plătească și, în schimbul acelei plăți, obține un serviciu.
Avem aici și literatură de specialitate și decizii ale Curții Constituționale.
Or, în cuprinsul acestei legi este clar că, de fapt, nu e o taxă ci este un impozit. Ba, mai mult, vă spun că este un dublu impozit, pentru că, dacă vă uitați la cum e făcută legea, celor care au pensii peste 2.000 de lei oricum li se aplică din capul locului impozitul de 10%, pe care toată lumea îl plătește, iar peste acesta vine taxa care este de 10% pentru pensiile între 2.000 și 7.000 și de 85% la pensiile de peste 7.000 de lei. Nicăieri nu se spune că impozitul acela de 10% ar fi eliminat. Este o dublă impozitare.
Pe de altă parte, orice stat are, fără doar și poate, dreptul să stabilească un impozit progresiv. Dar trebuie să-l facă în mod egal, adică trebuie să se aplice tuturor categoriilor de contribuabili.
Aici s-a extras o categorie, a pensionarilor cu pensii de serviciu, dintr-o altă categorie a pensionarilor.
V-aș mai spune ceva: mi se pare că suntem în fața unei ipocrizii din cale afară. Pentru că tot ce am auzit ieri și astăzi de la politicieni, dar și de la unii jurnaliști, a fost „să vedem ce o să spună CCR”.
Deci toată lumea știa că ceea ce se întâmplă acolo nu este constituțional, dar vor să paseze responsabilitatea către alții: către Avocatul Poporului – care nu poate să nu facă o sesizare la CCR când vede o asemenea discriminare și dublă impozitare – și către CCR.
Să știți că Avocatul Poporului nu are pensie de serviciu de niciun fel, nici Avocatul Poporului, nici adjunctul său. Noi suntem asimilați miniștrilor și secretarilor de stat. Și acolo nu sunt pensii de serviciu, speciale, paraspeciale, nu sunt, pur și simplu. Deci, este clar că nu este nicio pledoarie pro domo. Este strict o chestiune de principiu. Și toată lumea știe ce face. Și data trecută, când au votat pentru tăierea pensiilor speciale au spus de la tribuna parlamentului „știm că este neconstituțional, dar hai s-o facem”. Cred că într-un stat de drept altfel trebuie să se legifereze.”
La rândul lor, judecătorii Curții Supreme au atacat la Curtea Constituțională legea adoptată de parlament privind impozitarea pensiilor speciale, pe motiv că este discriminatorie și contravine principiului egalității.
Curtea supremă reproșează legii adoptate de parlament că, ​sub aspect extrinsec, modifică dispozițiile unei legi organice, privind statutul judecătorilor și procurorilor, că nesocotește decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu și că a încălcat normele constituționale la sesizarea camerelor parlamentului, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor și, nu în ultimul rând, că legea a fost adoptată fără avizul CSM.
Sub aspect intrinsec, Curtea Supremă reproșează legii de impozitare a pensiilor speciale că încalcă ​principiului statului de drept referitor la principiul impunerii fiscale juste și echitabile și pe cel al egalității statuat atât în Constituție cât și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Spune că instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de Constituție, că această taxă are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile constituționale și că încalcă principiul proporționalității și supremației legii. De asemenea, spun judecătorii Curții Supreme, instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce și dispoziţiile art. 44 din Constituție, precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. ​
Judecătorii ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR, cu privire la impozitarea progresivă a pensiilor speciale, cu până la 85%, că se încalcă principiul „așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale”.
„Noul sistem de impunere instituit sub denumirea de poate fi calificat ca un nou impozit pe venit stabilit numai cu privire la anumite categorii de venituri. În circumstanțele expuse, considerăm că regimul de impunere reglementat de dispozițiile criticate reprezintă o măsură de politică fiscală ce contravine principiului egalității/nediscriminării și principiului așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale. O asemenea opțiune nu își poate găsi o justificare rezonabilă nici chiar în conjunctura economică globală care fundamentează promovarea reglementării în discuție”, se arată în hotărâre.
Judecătorii susțin că astfel pensiile vor fi supuse unei duble impuneri.
„Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării și principiului așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale. Această , pe lângă faptul că este discriminatorie și reprezintă de fapt un impozit pe venit deghizat, se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce duce practic, de la un anumit nivel, la un procent de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%. În aceste condiții, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare și este de natură a afecta însăși substanța dreptului”, au arătat judecătorii ICCJ.
Potrivit acestora, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili.
„Prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, este lesne de observat faptul că impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obține venituri din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă în condițiile legilor speciale amintite. Așa cum rezultă din expunerea de motive a legii, taxa de 85% pentru veniturile din pensii care depășesc 7.001 lei va afecta în principal categoria pensionarilor magistrați, în cazul cărora pensia medie în plată la finele lunii aprilie 2019 era de circa 18.000 lei, iar, subsecvent, se va răsfrânge asupra pensionarilor aeronautic civil navigant, în cazul căruia pensia medie în plată la același moment este menționată ca fiind de circa 10.000 lei. Potrivit acelorași exemple menționate în expunerea de motive, celelalte categorii de pensii reglementate prin legi speciale supuse taxei instituite vor fi afectate într-o măsură extrem de redusă sau chiar deloc (spre exemplu: pensia medie în plată la finele lunii aprilie 2019, stabilită în baza Legii nr. 94/1992 era de circa 7.700 lei, iar cea stabilită în baza Legii nr. 7/2006 era de circa 4.400 lei)”, mai arată judecătorii Curții Supreme.
Camera Deputaților a votat, pe 17 iunie, impozitarea cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei. Legea prevede impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc. În acest moment, singura excepție o constituie pensiile parlamentarilor. De fapt, vor fi impozitate cu 10% pensiile cuprinse între 2.001 și 7.000 de lei și cu 85% cele peste 7.000 de lei iar supuse impozitului propriu-zis vor fi doar acele părți din pensie care depășesc 2.000, respectiv 7.000 de lei, nu pensia în întregul ei.
Anterior, CCR a admis pe 6 mai, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de neconstituționalitate ale Curții Supreme și Avocatului Poporului şi a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său, încălcând inclusiv decizii adoptate anterior de CCR.



Citește mai departe