FOTO. Prima apariție în public a reginei Elisabeta a II-a, după izolarea din pandemie

FOTO. Prima apariție în public a reginei Elisabeta a II-a, după izolarea din pandemie




Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost fotografiată călărind în împrejurimile Castelului Windsor, aceasta fiind prima apariție publică a suveranei de 94 de ani de la intrarea sa în izolare ca urmare a pandemiei, relatează BBC. Regina Elisabeta, 94 de ani, călărind în parcul castelului Windsor, în ultimul weekend din mai 2020 Foto: Profimedia Suverana, care a împlinit 94 de ani în aprilie, a fost fotografiată în weekend călărind un Ponei Fell, un cal mic de statură, dar robust, care se numește Balmoral Fern și care are 14 ani.Regina călărește adesea în împrejurimile castelului Windsor, despre care se spune că e reședința ei favorită. În fotografiile făcute în acest weekend, vremea este frumoasă și regina poartă pe cap un batic viu colorat, fiind îmbrăcată cu pantaloni de culoare deschisă, jachetă, mănuși albe și ghete vișinii. Suverana pare încântată. Regina Elisabeta a II-a călărește pe Balmoral Fern, un cal din rasa Ponei Fell, în vârstă de 14 ani, în parcul Castelului Windsor, unde regina s-a izolat pe perioada pandemiei Foto: Profimedia Regina este pasionată de călărie și de cai și a fost fotografiată adesea de-a lungul vieții călărind. Există o fotografie în care călărește însoțită de fostul președinte american Ronald Reagan, care a fost oaspetele ei la reședința Windsor în 1982. Președintele american Ronald Reagan călărind alături de regina Elisabeta a II-a,în parcul castelului Windsor, în 1982 Foto: Profimedia Ce a făcut regina Elisabeta a II-a în pandemieRegina Elisabeta a II-a a părăsit Palatul Buckingham la 19 martie şi s-a mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra, în contextul extinderii tot mai rapide a pandemiei de coronavirus. A venit aici împreună cu soțul ei, Phillip, ducele de Edinburgh, care are 98 de ani, dar și cu câțiva membri ai personalului. Asta, în condițiile în care fuseseră diagnosticați cu coronavirus atât prințul moștenitor, Charles, cât și premierul Boris Johnson, cu care suverana intrase în contact.Ultima dată când regina fusese fotografiată în public a fost chiar în 19 martie, când a plecat de la Londra către reședința ei din Berkshire. Atunci, fotografiile au arătat-o însoțită în mașină și de doi dintre câinii ei favoriți.Luna trecută, presa britanică anunța că regina va rămâne la Castelul Windsor pe o durată nedeterminată, din cauza pandemiei. În mod obișnuit, mai era luna în care suverana revenea la Palatul Buckingham, dar acesta va rămâne însă închis pe durata verii. Angajamentele publice ale reginei prevăzute pentru această vară și începutul toamnei au fost deja anulate, potrivit The Sunday Time.Șederea la castelul Windsor nu a împiedicat-o pe regină să fie activă. De acolo, ea a făcut un gest rar: la 5 aprilie, s-a adresat națiunii cu un mesaj mobilizator, în condițiile în care oamenii se confruntau cu pandemia de COVID-19. Regina a lăudat „disciplina, hotărârea și grija pentru ceilalți” a cetățenilor în aceste momente dificile și a avut cuvinte de prețuire pentru personalul medical.„Nu renunțați, nu vă pierdeți speranța”, a fost al doilea mesaj al reginei Elisabeta a II-a transmis britanicilor de la castelul Windsor, la 9 mai, la 75 de ani de la Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial. „Vă vorbesc astăzi la aceeași oră ca și tatăl meu, cu exact 75 de ani în urmă”, le-a spus suverana supușilor. Redactor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Două treimi dintre pacienții cu coronavirus din România sunt vindecați și externați

Două treimi dintre pacienții cu coronavirus din România sunt vindecați și externați




Două treimi din totalul pacienților din România care s-au infectat cu coronavirus de la debutul epidemiei sunt vindecați și externați. Potrivit ultimelor date oficiale transmise duminică, din cele 19.257 de îmbolnăviri, 13.256 sunt cazuri vindecate și externate.Cele mai multe cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus s-au înregistrat până în prezent în judeţul Suceava – 3.523 şi în Bucureşti – 1.974, a anunţat, duminică, Grupul de Comunicare Strategică.Numărul de cazuri confirmate, pe judeţe, potrivit raportării Institutului Naţional de Sănătate Publică: Alba – 382Arad – 697Argeş – 260Bacău – 506Bihor – 608Bistriţa-Năsăud – 335Botoşani – 758Braşov – 750Brăila – 28Buzău – 196Caraş-Severin – 112Călăraşi – 95Cluj – 551Constanţa – 279Covasna – 229Dâmboviţa – 290Dolj – 223Galaţi – 600Giurgiu – 219Gorj – 143Harghita – 134Hunedoara – 632Ialomiţa – 361Iaşi – 565Ilfov – 529Maramureş – 99Mehedinţi – 112Mureş – 680Neamţ – 883Olt – 85Prahova – 113Satu Mare – 61Sălaj – 93Sibiu – 504Suceava – 3.523Teleorman – 144Timiş – 506Tulcea – 150Vaslui – 162Vâlcea – 30Vrancea – 621Bucureşti – 1.974Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 439.197 de teste.Redactare Georgiana Marina  



Citește mai departe

Țara cu 97 de milioane de locuitori care nu a înregistrat niciun deces din cauza coronavirusului. Care a fost abordarea de succes

Țara cu 97 de milioane de locuitori care nu a înregistrat niciun deces din cauza coronavirusului. Care a fost abordarea de succes




În timp ce majoritatea ţărilor şi-au îndreptat privirea spre Asia, cu modelele de succes oferite de Coreea de Sud, Taiwan sau Hong Kong în tratarea epidemiei de coronavirus, există un alt exemplu care nu a primit încă atenţia cuvenită. Vietnam, cu 97 de milioane de locuitori, nu a raportat niciun deces cauzat de coronavirus şi a confirmat până acum doar 328 de cazuri, în ciuda frontierei sale extinse cu China şi în pofida milioanelor de vizitatori chinezi pe care îi primeşte în fiecare an, relatează CNN, citat de Mediafax. Succesul poate fi considerat unul remarcabil, având în vedere că Vietnamul este o ţară cu venituri medii spre mici, cu un sistem de asistenţă medicală mult mai puţin avansat decât alte state din regiune. Statisticile Băncii Mondiale indică faptul că, în medie, sunt 8 medici la fiecare 10.000 de persoane, o treime din raportul înregistrat în Coreea de Sud.După trei săptămâni de carantină, Vietnamul a ridicat restricţiile de distanţare fizică la sfârşitul lunii aprilie. Nu a raportat nicio infecţie locală de mai bine de 40 de zile, iar întreprinderile şi şcolile s-au redeschis: viaţa pare să revină, treptat, la normal.Pentru sceptici, datele oficiale din Vietnam ar putea să pară mult prea bune pentru a reflecta realitatea. Totuşi, medicul infecţionist Guy Thwaites, care lucrează într-unul din principalele spitale desemnate de guvernul vietnamez pentru a trata pacienţii cu COVID-19, a declarat pentru CNN că numerele se potrivesc şi cu ceea ce vede el, zi de zi, în sistemul medical. „Cunosc foarte bine cazurile de coronavirus, ştiu că nu a existat niciun deces”, a spus Thwaites, care conduce şi unitatea de cercetare clinică a Universităţii Oxford din oraşul Ho Chi Minh. Prin urmare, se pare că Vietnamul a evitat tendinţa globală şi a scăpat în mare parte de flagelul coronavirusului. Cum a fost posibil? Potrivit specialiştilor în sănătate publică, răspunsul constă într-o combinaţie de factori, de la măsurile preventive implementate rapid şi eficient de Guvern, până la urmărirea riguroasă a contactelor, carantinarea suspecţilor şi o bună comunicare publică.Vietnam s-a pregătit în avans pentru primul val de coronavirusVietnamul a început să se pregătească pentru un focar de coronavirus cu câteva săptămâni înainte de a fi detectat primul caz pe teritoriul ţării. La vremea respectivă, autorităţile chineze şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţineau că nu există „dovezi clare” ale transmiterii de la om la om, însă autorităţile vietnameze nu au riscat pe acest temei. „Nu am aşteptat confirmările de la OMS. Am folosit datele colectate la nivel extern şi intern pentru a decide asupra măsurilor”, a declarat Pham Quang Thai, şeful adjunct al departamentului de control al infecţiilor de la Institutul Naţional pentru Igienă şi Epidemiologie din Hanoi.Timeline:La începutul lunii ianuarie, screeningul temperaturii era deja în vigoare pentru pasagerii care soseau din Wuhan pe Aeroportul Internaţional din Hanoi. Călătorii cu febră erau încă de atunci izolaţi şi monitorizaţi cu atenţie, informa la acea dată radiodifuzorul naţional al ţării.La jumătatea lunii ianuarie, vicepremierul Vu Duc Dam deja ordona agenţiilor guvernamentale să ia „măsuri drastice” pentru a preveni răspândirea bolii în Vietnam, punând accent pe carantina medicală la punctele de frontieră, aeroporturi şi porturi maritime.Pe 23 ianuarie, Vietnamul a confirmat primele două cazuri de coronavirus – o cetăţeană chineză care locuieşte în Vietnam şi tatăl său, care îşi vizitase fiul în Wuhan. A doua zi, autorităţile aviatice din Vietnam au anulat toate zborurile dinspre şi către Wuhan.În timpul vacanţei de Anul Nou, premierul Nguyen Xuan Phuc a declarat război coronavirusului. “Combaterea acestei epidemii este ca şi cum ai lupta împotriva inamicului”, a spus el în cadrul unei reuniuni urgente a Partidului Comunist din 27 ianuarie. Trei zile mai târziu, a înfiinţat un Comitet Naţional de Control al Focarului, iar în aceeaşi zi OMS a declarat public stare de urgenţă internaţională.Pe 1 februarie, Vietnamul a declarat epidemie naţională, cu doar şase cazuri confirmate înregistrate în toată ţara. Toate zborurile dintre Vietnam şi China au fost oprite, măsură urmată a doua zi de suspendarea vizelor pentru cetăţenii chinezi.În continuare, restricţiile de călătorie s-au extins, pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit către ţări precum Coreea de Sud, Iran şi Italia. În cele din urmă, Vietnamul a suspendat intrarea tuturor străinilor la sfârşitul lunii martie.De asemenea, Vietnamul a luat rapid măsuri proactive de blocare. Pe 12 februarie, a închis o întreagă comunitate rurală de 10.000 de oameni timp de 20 de zile, primul blocaj pe scară largă cunoscut în afara Chinei. Şcolile şi universităţile au primit ordin să rămână închise şi să se redeschidă cel mai devreme în luna mai.Thwaites, expertul bolilor infecţioase din oraşul Ho Chi Minh, a declarat că viteza de reacţie a Vietnamului a fost principalul motiv al succesului său. Acţiunile timpurii decisive au împiedicat transmiterea comunitară a virusului, iar Vietnam avea doar 16 cazuri confirmate până la data de 13 februarie. Timp de trei săptămâni, nu au existat deloc noi infecţii, până la cel de-al doilea val care a lovit ţara în martie, când virusul a fost adus de vietnamezii întorşi din străinătate.Testarea, carantina și informarea populației realizate timpuriu au fost cheia succesuluiDin start, Guvernul vietnamez a comunicat clar cu publicul despre focarul de coronavirus. Au fost create site-uri dedicate, linii de telefonie şi aplicaţii pentru a informa cetăţenii cu privire la cela mai noi date asupra focarului COVID-19 şi opţiunilor de consultanţă medicală. Ministerul Sănătăţii a trimis în mod regulat mesaje SMS cu cele mai importante informaţii despre pandemia de coronavirus. Conform spuselor lui Pham, într-o zi aglomerată, liniile de telefonie naţională primeau şi 20.000 de apeluri.După internarea pacienţilor, a urmat localizarea contacţilor şi carantinarea acestora. „I-am rugat să rămână acasă şi să se auto-carantineze.” De asemenea, autorităţile au testat mai mult de 15.000 de persoane aflate în contact direct cu spitalele, inclusiv 1.000 de lucrători din domeniul sănătăţii.Efortul de urmărire a contactelor din Vietnam a fost atât de meticulos încât au fost luate în calcul şi persoanele de contact indirecte. „Nu cred că o altă ţară a mai avut carantină la acest nivel”, au spus Thwaites. Toate contactele directe au fost plasate în carantină guvernamentală în centrele de sănătate, hoteluri sau tabere militare.La 1 mai, aproximativ 70.000 de persoane fuseseră în carantină în instalaţiile guvernamentale din Vietnam, în timp ce aproximativ 140.000 au fost izolate acasă sau în hoteluri.La sfârşitul lunii februarie, Ministerul Sănătăţii a lansat şi un videoclip muzical bazat pe un hit pop vietnamez, pentru a învăţa oamenii cum să se spele corect pe mâini şi alte măsuri de igienă în timpul focarului. Piesa a devenit imediat virală, având peste 48 de milioane de vizualizări pe Youtube.Thwaites a explicat şi că experienţa bogată a Vietnamului în tratarea focarelor de boli infecţioase, precum epidemia SARS din 2002-2003 şi gripa aviară, a ajutat Guvernul şi publicul să se pregătească mai bine pentru pandemia COVID-19. „Populaţia respectă mult mai mult bolile infecţioase decât unele ţări mai bogate, care nu văd  pericolul atât de clar”.



Citește mai departe

Salvarea Europei vine chiar de la ea însăși

Salvarea Europei vine chiar de la ea însăși




România va primi 32 de miliarde de euro de la UE, parte a planului gigantic de 750 de miliarde de euro, a anunțat de Comisia Europeană. Proiectul relansării Uniunii Europene a fost anunțat chiar șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Generațiile de dinaintea noastră au construit o Uniune de pace și prosperitate, fără egal sau precedent nicăieri în lume. Cu planul Viitoarea Generație UE putem construi un viitor verde, digital și pentru Uniunea noastră”, a spus Ursula von der Leyen. „Viitoarea generație UE” este numele planului european de relansare economică a blocului comunitar, care înseamnă 750 de miliarde de euro. Din acești bani, României îi vor reveni 32 de miliarde, din care 19,6 reprezintă granturi pe care le putem accesa, deci bani pe care nu îi mai dăm înapoi, și 11,6, credite pe care le pot contracta atât guvernul, cât și sectorul privat.România este avantajată de planul financiar al Uniunii EuropeneCristina Cileacu: Ce primește România și întrebarea esențială este la ce vor fi cheltuiți acești bani? Siegfried Mureșan: De la debutul crizei coronavirus oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să se implice, să ajute, să ofere soluții. Cum ajutăm oamenii, cum ajutăm întreprinderile și cum ajutăm țările membre ale UE, pentru a se repune pe picioare și mai ales pentru a se dezvolta pe termen lung după această perioadă. Comisia Europeană a propus crearea unui nou instrument financiar care să ofere 500 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, bani gratis, și încă 250 de miliarde de euro, credite în condiții foarte avantajoase, condiții mult mai avantajoase decât am putea obține noi de pe piață. Este foarte important ca oamenii să știe că toți acești bani sunt bani noi, suplimentari, în plus față de tot ceea ce era programat să primim oricum de la Uniunea Europeană. Cum vor fi folosiți acești bani? Creditele vor merge evident la bugetul de stat pentru finanțarea practic a bugetului de stat, fondurile nerambursabile, și asta este foarte important, vor merge prin programe operaționale, prin bugetul Uniunii Europene. Banii vor merge în inovare, în cercetare și în primul rând, foarte important pentru România, în politica de coeziune, dezvoltarea infrastructurii, reducerea decalajului dintre noi și alte țări membre ale UE.1 ianuarie 2021, data de la care România poate primi bani europeni pentru susținerea economieiInstrumentul financiar propus de Comisia Europeană devine funcțional de la 1 ianuarie 2021 și va opera pe o durată de 4 ani. Banii vor ajunge la destinatar, după caz, autorități de stat sau sector privat, prin aceleași mecanisme precum cele pentru fondurile europene. Parlamentul European va fi implicat și va decide ce sume merg spre ce sectoare economice. Mai mult, tot europarlamentarii lucrează pentru reducerea birocrației astfel încât lucrurile să se miște rapid. Cristina Cileacu: Granturile sunt bani care nu se returnează, în schimb, împrumuturile, chiar și în condiții avantajoase pentru România, trebuie returnate la un anumit moment dat. Cum se va proceda la această chestiune? Siegfried Mureșan: Împrumuturile le returnăm exact așa cum le primim. Adică, Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare internaționale, în condiții foarte bune, la rată de dobândă foarte mică și ne pune la dispoziție aceste credite la acea rată de dobândă foarte mică, mult mai mică decât rata de dobândă la care ministerul finanțelor publice din România s-ar putea finanța. Deci câștigul pentru noi îl reprezintă rata de dobândă mai mică și faptul că asta înseamnă un cost mai mic pentru contribuabil, pentru cetățean, pentru bugetul public din România. Rambursarea se va face în perioada 2028-2058, deci rambursările vor fi pe termen lung, eșalonat, încât povara să fie minimă și vor începe după anul 2028. Așa e cu creditele. Cu fondurile nerambursabile, de aceea se numesc nerambursabile, fiindcă le primim și noi nu trebuie să le rambursăm înapoi, dar, Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare pentru a ne pune nouă la dispoziție aceste fonduri nerambursabile. Dar cineva trebuie să plătească banii înapoi piețelor financiare. Și noi nu vrem să-i plătească bugetul național înapoi, nu vrem nici să-i plătească bugetul UE în viitor, fiindcă ar însemna o reducere de fonduri în viitor pentru fermieri, pentru politică de coeziune și nu putem accepta asta, de aceea soluția este resurse proprii în bugetul UE astfel încât aceste credite nerambursabile să fie rambursate de UE în ansamblu, prin resurse proprii, dacă vreți, taxe noi generate de UE, taxe mici pentru a plăti înapoi aceste datorii. Editare web: Luana Păvălucă



Citește mai departe

NATO este cu toate radarele sus. Rusia și China încearcă să se folosească de această perioadă dificilă

NATO este cu toate radarele sus. Rusia și China încearcă să se folosească de această perioadă dificilă




Rusia, China, actori statali și non-statali folosesc și încearcă să se folosească de această perioadă dificilă a pandemiei pentru a veni și cu dezinformare, iar pentru aceste dezinformări se folosesc inclusiv metode cyber, a declarat vineri, la Digi24, secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană. „Avem de făcut față unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”, spune Mircea Geoană.„Considerăm că este o perioadă în care nu avem voie și nici nu avem vreo scădere a vigilenței, dimpotrivă, NATO în acest moment este cu toate radarele sus, toate operațiunile noastre, toate formele de descurajare, de apărare, sunt active, pentru că, așa cum spunea și secretarul general Stoltenberg, pentru noi este foarte important ca o criză sanitară, ca o criză economică – ce se apropie -, să nu se transforme și într-o criză de securitate”, a arătat Mircea Geoană.Avem de făcut față și unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie (Mircea Geoană) Este un eveniment și o perioadă cu adevărat excepționale și NATO, prin natura misiunii sale, este o organizație care are în codul ei genetic capacitatea de adaptare. Avem o cultură a acestei adaptări permanente, spune Mircea Geoană. De aceea, miniștrii apărării vor discuta peste câteva săptămâni despre actualizarea și introducerea lecțiilor învățate în timpul pandemiei. E vorba nu neapărat de partea militară, ci de modul în care guvernele ca ansamblu funcționează în momente de criză și în momente de dificultate, de modul în societățile democratice reacționează și operează în momente de mare complexitate, atunci când, potrivit oficialului NATO, „avem de făcut față și unor campanii destul de agresive și uneori susținute de dezinformare, de știrbire a încrederii cetățenilor noștri în valorile democratice pe care Alianța Nord-Atlantică le are la temelie”.E important ca o criză sanitară să nu se transforme într-o criză de securitateMircea Geoană spune că trebuie să facem o distincție foarte clară între informarea și promovarea intereselor proprii din partea națiunilor la nivel global – e firesc ca fiecare țară, fiecare entitate să dorească să-și prezinte o imagine cât mai pozitivă față de lumea exterioară, nu-i nimic rău în asta, este un fel de competiție naturală în această zonă. „Unde ne despărțim în mod dramatic, mai ales de țările care au regimuri autoritare ca mod de construcție a societății, este zona în care se folosește și se abuzează de o criză atât de severă, atât de complicată, pentru a sădi dezinformare, pentru a folosi metode hibride care în esență să șubrezească sistemul de valori democratice pe care se bazează Occidentul politic în sens larg”, arată adjunctul secretarului general al NATO.„Trebuie să spunem cu subiect și predicat că Rusia, China, actori statali și non-statali folosesc și încearcă să folosească această perioadă dificilă pentru a veni și cu dezinformare. În clipa în care începi să produci neadevăruri, minciuni și lucruri false și folosești rețelele sociale și folosești temerile și frustrările inevitabile în astfel de situații, este un lucru diferit”, a punctat Mircea Geoană.NATO are o operațiune de combatere a dezinformărilor„La NATO avem o operațiune de detectare, de contracarare și de spunere a adevărului. Apelul meu către cetățenii români este să fie atenți de unde își selectează informația.(…) E un bombardament de informații și teorii ale conspirației. Aceste neadevăruri trebuie combătute, o facem la NATO într-un parteneriat strâns cu UE (…)”, dă asigurări Mircea Geoană.Apelul meu către cetățenii români este să fie atenți de unde își selectează informația (Mircea Geoană)El a explicat că nu este doar o luptă pentru supremație, nu este doar o chestiune geopolitică, ci este o confruntare între două sisteme de valori, de organizare a societății umane: sistemele democratice versus națiuni care încearcă să propună un model alternativ, bazat pe sistem autoritar de conducere, în care noile tehnologii sunt folosite, de pildă, pentru supravegherea propriei populații.„Nu este o simplă operațiune de informare vs dezinformare. În spatele acestei chestiuni se ascunde elementul fundamental: în ce fel de societate dorim să trăim”, a subliniat secretarul general-ajunct al NATO, Mircea Geoană, în interviul acordat Digi24.Editor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Șomaj fără precedent în SUA în ultimii 70 de ani: Un american din 4 și-a pierdut locul de muncă

Șomaj fără precedent în SUA în ultimii 70 de ani: Un american din 4 și-a pierdut locul de muncă




Șomajul atinge un nou record în Statele Unite: peste 40 de milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă în ultimele două luni și jumătate, din cauza pandemiei.



Citește mai departe

Premieră pentru Franța. A luat fața Germaniei și Marii Britanii, devenind destinația favorită a investitorilor străini

Premieră pentru Franța. A luat fața Germaniei și Marii Britanii, devenind destinația favorită a investitorilor străini




Franța devine pentru prima dată principala destinație europeană pentru noile investiții străine. Franța a depășit Marea Britanie și Germania, care se aflau pe primele locuri ale clasamentului, potrivit unui studiu Ernst&Young. Numărul proiectelor de investiţii străine în Franţa a crescut anul trecut cu 17%, la aproape 1.200, în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un avans de doar 5%. Germania, în schimb, a bătut pasul pe loc și a avut tot 971 de proiecte, la fel ca în 2018. Reformele preşedintelui Emmanuel Macron au jucat un rol important în stimularea investițiilor. Oficialul de la Paris a atenuat reglementările în privinţa angajărilor şi concedierilor, pentru a face economia franceză mai atractivă pentru investitori. Însă, mişcările violente de protest din 2018 şi 2019 împotriva reformelor sale, apoi grevele din transporturi de la finalul anului trecut şi începutul acestui an, din cauza modificării sistemului de pensii, au redus entuziasmul investitorilor străini. În plus, în contextul pandemiei, două treimi din liderii de afaceri care au participat la studiu iau în calcul să își revizuiască planurile de investiții, iar 15 la sută să le amâne pentru anul viitor.Economia franceză s-a contractat cu 5,8% în primele trei luni din 2020, comparativ cu un declin de 0,1% în trimestrul patru din 2019, ceea ce înseamnă că Franţa este, tehnic, în recesiune.A doua economie a zonei euro a înregistrat în primul trimestru din 2020 cel mai sever declin de la Al Doilea Război Mondial și a depăşit recordul din 1968, când Franţa a fost afectată de greve masive şi de turbulenţe sociale. Analiştii se aşteptau la un recul al PIB-ului Franţei de 3,5%.(sursa: Business Club)Editare web: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Totalitarismul a trecut de la teorie la viața de zi cu zi. Masca obigatorie, ca simbol al FRICII și al acceptării politicii liberalismului

Totalitarismul a trecut de la teorie la viața de zi cu zi. Masca obigatorie, ca simbol al FRICII și al acceptării politicii liberalismului


Ceva s-a schimbat în America de când a început Marea Panică a Coronavirusului din 2020. Ceva e diferit. Mai rău decât dezacordurile politice anterioare, dar greu de definit. Tirania stângii a trecut de la teorie sau intangibil la lumea fizică, scrie jurnalistul Sean Harsheype site-ul wmd.com.

Un text despre America de azi, dar care în care se poate regăsi oricine.

Viața în secolul XXI s-a transformat într-o serie de evenimente absurde în țările occidentale. Ajutat poate și de conectivitatea 24 de ore din 24, chiar și cea mai minoră problemă dintr-o comunitate mică, locală, se poate transforma într-un videoclip viral sau un incident internațional care provoacă dezbateri politice pe toate posturile de știri și pe platformele de socializare.
Ai putea crede că o pandemie globală ar trebui să fie ceva despre care toată lumea să fie de acord, lăsând deoparte diferențele și lucrândd împreună. În schimb, a devenit ceea ce se întâmplă acum pare să fi devenit problema care a născut un adevărat hău între generații.
 
Cum e posibil ca o chestiune medicală să fie privită cu atâta partizanat? Pe același model, urmărirea unui meci de fotbal a devenit politică. În același mod în care toaletele femeilor au devenit politice. În același mod, un sandviș de pui la un fast-food a căpătat accente politice. Filmele, educația, muzica, căsătoriile, știrile nocturne – liberalii injectează politica în toate, forțând pe toată lumea să fie de acord cu ei  in caz contrar făcându-se vinovați de ceva ce e rău.

Odată cu noul coronavirus, cererea a fost de a închide economia țării și de a permite guvernului să controleze sau să interzică activitățile. Scuza este siguranța medicală iar cei care au formulat această cerință spun că ea se bazează pe știință – dar nu sunt în măsură să explice baza științifică pentru multe dintre restricțiile lor, cum ar fi modul în care COVID-19 ar putea infecta pe cineva la o întreprindere mică, dar nu la un mare magazin sau de ce sunt acordate excepții pentru interesele lor politice. Clinicile de avort și magazinele de marijuana sunt deschise, de exemplu, în timp ce bisericile și mitingurile pro Trump au fost închise/interzise. Î
 
În zilele noastre, este mai evident că interesul real al liberalilor este să-și extindă controlul și să provoace aceleași opinii partizane de care americanii sunt deja epuizați.
 
Șirul nesfârșit al dezbaterilor aprinse s-a limitat la opinii despre o întrebare filozofică sau teoretică. Jucătorii de fotbal ar trebui să îngenuncheze în timpul imnului național? Au fost Trayvon Martin sau Michael Brown victime ale rasismului? Trebuie să fie obligat un funcționar districtual să elibereze o licență de căsătorie cuplurilor homosexuale? Aceste întrebări au împărțit americanii în două, pe considerente politice în bună parte, deși nu făceau parte drect din viețile lor.
 
Coronavirusul a schimbat toate astea. Opiniile stângii au trecut de la cuvinte și judecăți de valoare intangibile la realitate, în timp ce oamenii au început să se confrunte cu cenzura pe social media și în discursul de zi cu zi, la școală sau la locul de muncă. Cu COVID-19, politica de stânga s-a extins în lumea fizică pe măsură ce guvernele limitează fizic americanii nevinovați  să stea în case, ordonând închiderea întreprinderilor și restricționndu-ne mișcarea.
 
Dezbaterea este acum personală și reală pentru cei mai mulți. Iar Constituția este efectiv suspendată.

Și s-a mai schimbat acum ceva. Stânga și-a creat o bază cu agenți de „aplicare a autoritatății” și de a impune restricții.  Câteva videoclipuri virale recente arată că oamenii se războiesc unii cu alții pentru că nu poartă măști pe față sau pentru că încalcă alte ordine sau recomandări. Tototdată, unele autorități liberale au cerut susținătorilor lor să acționeze ca informatori cu privire la concetățenii lor.
 
În California, guvernatorul le permite oamenilor de pe plajă să înoate în ocean, dar să nu stea pe plajă. Pe de altă parte, primarul din New York le permite oamenilor să folosească plajele, dar a amenințat că autoritățile îi vo scoate cu forța pe cei care intră în apă. În Chicago, poliția a atacat o biserică care oficia o slujbă fără a avea permisiunea.

„Recomandarea” purtării măștii este aplicată inegal, ici și colo, și, după tip, încât se pare că masca este acum mai mult un simbol al acceptării autorităților liberale. Actrița Alyssa Milano (cunoscută adeptă a politicilor liberale și pro avort) a fost ironizată pentru că a postat un selfie, purtând o mască croșetată. Apărătorii ei de pe rețelele de socializare au insistat că tot ceea ce contează este că „ea arată că îi pasă”. Asltfel spus, semnalizarea virtuții. 

Comentatorul politic conservator Rush Limbaugh spunea recent că măștile sunt un simbol al fricii. Are dreptate.  Este modul prin care arăți altora că tu te conformezi, oricât de absurdă este cererea. Dar servește și unui alt scop. Este o modalitate vizibilă, din exterior, de a-i „marca” astfel pe cei care sunt de acord cu stânga și pe cei care nu. Ura mulțimii liberale va face restul.

Dacă ești membru al unui cartier sau al unei pagini de socializare locale, este posibil să fi observat o linie de partid familiară, cu liberalii lansând acuzațiile sălbatice obișnuite împotriva conservatorilor, cum că aceștia sunt nepăsători, cruzi, lipsiți de inteligență sau egoiști pentru că vor să se întoarcă la muncă. Aceste pagini de pe rețelele de socializare au fost transformate în instrumente de stânga pentru a-i pîri și a-i pune la zid pe vecinii neconformi.

 Unde sunt autoritățile federale care trebuie să intervină în această nebunie a ordinelor privind  coronavirusul pentru a proteja libertățile americanilor?

Intimidările stângii au trecut treptat de la judecata arogantă la impunerea codurilor de discurs mulțimilor liberale pline de ură care antagonizează americanii ce refuză să fie controlați, care refuză să li se închidă locurile de muncă, să le fie arestați clienții și să le fie controlate bisericile. 

Totalitarismul de stânga a trecut de la cuvinte și judecată intangibilă în lumea fizică. Fără o conducere federală puternică pentru restabilirea ordinii, continuarea pe acest drum poate duce la violență.

Dacă te regăsești întru idealurile noastre și vrei să participi la lupta neamului nostru, fii alături de noi! Sprijină ActiveNews ca site-ul să poată continuă mai departe lupta pentru tot ceea ce a avut mai scump poporul nostru peste veacuri – credinţa şi libertatea!
ActiveNews îl mărturiseşte pe Dumnezeu, pentru că-L iubim şi ne încredem în El.
ActiveNews își dorește ca românii împreună cu toți locuitorii acestei țări să trăiască liberi, înțelepți și curajoși.
ActiveNews crede în România, în ceea ce am fost şi am putea fi ca popor, într-o lume în care încrederea în noi este subminată mai mult decât orice altceva pentru a dispărea ca neam şi a deveni pentru totdeauna robii unor interese străine.
ActiveNews este un site deținut în totalitate de acționari români, în contextul în care cei care susţin public cu totul altceva sunt cel mai probabil agenţi străini sau manipulaţi de aceştia! Dar de fapt ActiveNews este deţinut de fiecare cititor.
Dacă crezi în ceea ce credem și noi, sprijină ActiveNews ca acesta să poată continua.

Susține ActiveNews



Citește mai departe

Exclusiv. Școlile şi grădiniţele se pot deschide din 15 iunie! Părinţii nu vor mai fi plătiţi dacă stau acasă

Exclusiv. Școlile şi grădiniţele se pot deschide din 15 iunie! Părinţii nu vor mai fi plătiţi dacă stau acasă





Legea prin care părinții sunt plătiți cu 75% din salariu pentru a sta acasă cu copiii nu va mai fi prelungită după 15 iunie.
Redeschiderea școlilor și grădinițelor se va face respectând recomandările INSP.
Decizia ar fi fost luată după o întâlnire a premierului Ludovic Orban cu reprezentanţii învăţământului din mediul privat.

Prin urmare, de la 15 iunie ar fi permisă redeschiderea tuturor școlilor, grădinițelor și centrelor private specializate educaționale, cu reguli sanitare stricte și proceduri clare ce vor fi comunicate ulterior.

Vicepremierul Raluca Turcan confirmă informațiile obținute de Observator. Potrivit acesteia, în urma discuțiilor s-a ajuns la un angajament de intenție în ceea ce privește identificarea modalităților de deschidere a unor activități educaționale pe perioada vacanței de vară, după data de 15 iunie.



Citește mai departe

Recomandările INSP în cazul redeschiderii creşelor şi grădiniţelor de la 15 iunie

Recomandările INSP în cazul redeschiderii creşelor şi grădiniţelor de la 15 iunie





Creșele și grădinițele s-ar putea deschide de la 15 iunie.
Între măsurile recomandate se numără asigurarea unei suprafețe de 4,5mp/copil.
Astfel, cei de la INSP au făcut câteva recomandări, după cum urmează:

– Se recomandă reducerea numărului de copii în grupă. Trebuie asigurată o suprafaţă de 4,5mp/copil

– Distanţarea fizică se va realiza în dormitoare şi în sălile de masă prin plasarea paturilor, şezlongurilor, respectiv a măsuţelor la cel puţin 1,5m distanţă între ele.



Citește mai departe