Medicul Ioan Sârbu, fost director al Spitalului Militar, susține că aparatele de testare nu sunt acreditate: ”Structura responsabilă a refuzat să le omologheze pentru că dădeau plus-minus 40%. Dacă un test din 6 e pozitiv, toate 6 sunt declarate pozitive”

Medicul Ioan Sârbu, fost director al Spitalului Militar, susține că aparatele de testare nu sunt acreditate: ”Structura responsabilă a refuzat să le omologheze pentru că dădeau plus-minus 40%. Dacă un test din 6 e pozitiv, toate 6 sunt declarate pozitive”


Medicul Ioan Sârbu susține că rezultatele testelor pentru coronavirus pot fi manipulate. Fostul director al Spitalului Militar a declarat că într-un aparat de testare sunt introduse șase probe, iar dacă una dintre ele este pozitivă și aparatul semnalizează acest lucru, toate cele șase probe sunt declarate pozitive.

„În ceea ce privește testele, sunt unele chestiuni care pe mine mă revoltă. În primul rând această comunicare haotică, ca sa nu mai înțeleagă nimeni nimic. Acest GCS (Grupul de Comunicare Strategică) este o struțocamilă care să ne comunice niște lucruri de neinteles. Este greu și pentru unii medici să traduca aceste comunicate ale GCS”, a declarat Sârbu în emisiunea lui Victor Ciutacu, la RTV.

„Comunicarea ar trebui făcută de structura care și culege datele, adică Direcția de Sănătate Publică. Dacă noi mîine vrem să verificam aceste date, nu avem de unde, nu sunt asumate de nimeni. Dacă sunt greșite, cine răspunde? Nu semnează nimeni”, a mai spus medicul militar la România Tv.

De asemenea, el a vorbit despre o altă problemă din sistemul medical. Mai exact, despre personalul care face aceste teste. Potrivit medicului, există nenumărate probleme, de la recoltare până la transport, deoarece personalul medical nu este antrenat.

„Mai e o mare problemă, a aparatelor și personalului care face aceste teste. Suntem în situația în care aparatele nu sunt omologate. Structura responsabilă, RENAR, a refuzat să le omologheze, pentru că dădeau plus-minus 40%. Atunci guvernul și-a luat responsabilitatea și a dat-o în seama DSP-ului, care nu este abilitat.
Sunt și probleme de recoltare și transport, pentru că personalul nu este antrenat. Se transportă teste cu curiarat, cu firme private. Ajungem la procesare și într-un aparat neomologat, mi-au spus colegii mei implicați, este de 30-40%. Se introduc șase eprubete. Atunci când una din probe e pozitivă, aparatul semnalizează sonic că una din probe e pozitivă. Dacă ai ghinionul să fie proba ta în acel aparat, sunt declarate toate șase pozitive. Apoi cetățeanul, sănătos fiind, este dus într-un spital, într-o comunitate infectată, unde aproape sigur se contaminează. De aici tragedia prin care trece poporul român. Trauma psihică o vom deconta peste câteva luni”, a mai spus medicul.

 

Dacă te regăsești întru idealurile noastre și vrei să participi la lupta neamului nostru, fii alături de noi! Sprijină ActiveNews ca site-ul să poată continuă mai departe lupta pentru tot ceea ce a avut mai scump poporul nostru peste veacuri – credinţa şi libertatea!
ActiveNews îl mărturiseşte pe Dumnezeu, pentru că-L iubim şi ne încredem în El.
ActiveNews își dorește ca românii împreună cu toți locuitorii acestei țări să trăiască liberi, înțelepți și curajoși.
ActiveNews crede în România, în ceea ce am fost şi am putea fi ca popor, într-o lume în care încrederea în noi este subminată mai mult decât orice altceva pentru a dispărea ca neam şi a deveni pentru totdeauna robii unor interese străine.
ActiveNews este un site deținut în totalitate de acționari români, în contextul în care cei care susţin public cu totul altceva sunt cel mai probabil agenţi străini sau manipulaţi de aceştia! Dar de fapt ActiveNews este deţinut de fiecare cititor.
Dacă crezi în ceea ce credem și noi, sprijină ActiveNews ca acesta să poată continua.

Susține ActiveNews



Citește mai departe

Elicopter militar, atacat cu focuri de armă de la sol la periferia oraşului Washington. FBI anchetează incidentul

Elicopter militar, atacat cu focuri de armă de la sol la periferia oraşului Washington. FBI anchetează incidentul




Un elicopter al Forţelor Aeriene din SUA a fost vizat de focuri de armă trase de la sol, în statul american Virginia, în apropiere de Washington D.C. Un membru al echipajului a fost rănit în incident, iar Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a deschis o anchetă, informează Mediafax. Elicopterul implicat în incident face parte dintr-o escadrilă care transportă oficiali de rang înalt. Incidentul, produs luni, a fost anunţat abia miercuri după-amiază de Forţele Aeriene americane.Un elicopter de tip UH-1N Huey efectua o misiune de antrenament şi zbura la altitudinea de aproximativ 300 de metri, în zona suburbană Middleburg, Virginia. Elicopterul a fost vizat de focuri de armă trase de la sol, fiind nevoit să aterizeze de urgenţă în zona Manassas. Un membru al echipajului a suferit răni uşoare în urma atacului, iar elicopterul a fost avariat.„Direcţia specială pentru anchete colaborează cu Biroul Federal de Investigaţii în acest caz”, a declarat un purtător de cuvânt al Forţelor Aeriene din SUA. Potrivit CNN, persoana rănită este unul dintre cei doi piloţi.Autorităţile încearcă să afle dacă este vorba de un atac ori dacă cineva trăgea la întâmplare cu o armă de foc în aer în momentul trecerii elicopterului.Elicoperul implicat în incident aparţine Escadrilei 1 de Elicoptere, care are aproximativ 120 de membri, 22 de aparate de zbor şi transportă oficiali de rang înalt. De asemenea, unitatea oferă servicii de transport medical.Editare web: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Un medic militar a fost numit de ministrul Sănătății în fruntea DSP București: colonelul Ionel Paul Oprea

Un medic militar a fost numit de ministrul Sănătății în fruntea DSP București: colonelul Ionel Paul Oprea


Secretarul de stat colonel medic Ionel Paul Oprea va coordona Direcția de Sănătate Publică (DSP) a Bucureștiului, în urma unei decizii a ministrului Sănătății, informează Mediafax.

Nelu Tătaru l-a desemnat pe secretarul de stat colonel dr. Ionel Paul Oprea să preia, în cadrul atribuțiilor ce le deține la nivelul Ministerului Sănătății, coordonarea activității Direcției de Sănătate Publică București până la remedierea deficiențelor constatate la nivelul acestei instituții. Ministrul Sănătății i-a solicitat secretarului de stat și continuarea evaluării activității acestei instituții, demarate de echipa condusă de directorul general Bogdan Nica.

În ceea ce privește situația testărilor din București, Ministerul Sănătății a alocat Direcției de Sănătate Publică București peste 50, 9 milioane de lei pentru decontarea testelor RT-PCR realizare în centrele acreditate din Capitală. Pentru realizarea plăților este necesar ca reprezentanții DSPMB să solicite deschiderea liniei de finanțare.
 
„Menționăm că o primă solicitare de acest fel a fost înregistrată de Ministerul Sănății la începutul acestei săptămâni pentru suma de 1,7 milioane de lei. Pentru această sumă au fost depuse documente justificative. Ieri, 6 august 2020, a mai fost depusă o nouă solicitare pentru suma de peste 8, 1 milioane de lei pentru care se așteaptă documentele justificative”, anunță reprezentanții ministerului.

În consecință, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru i-a cerut directorului general pentru asistență medicală și sănătate publică din cadrul M.S., în subordinea căruia se află direcțiile de sănătate publică, să înceapă de urgență demersurile pentru finanțarea solicitărilor și să ia măsurile necesare pentru urgentarea finanțării activității de testare de la nivelul unităților medicale din Capitală.

Dacă te regăsești întru idealurile noastre și vrei să participi la lupta neamului nostru, fii alături de noi! Sprijină ActiveNews ca site-ul să poată continuă mai departe lupta pentru tot ceea ce a avut mai scump poporul nostru peste veacuri – credinţa şi libertatea!
ActiveNews îl mărturiseşte pe Dumnezeu, pentru că-L iubim şi ne încredem în El.
ActiveNews își dorește ca românii împreună cu toți locuitorii acestei țări să trăiască liberi, înțelepți și curajoși.
ActiveNews crede în România, în ceea ce am fost şi am putea fi ca popor, într-o lume în care încrederea în noi este subminată mai mult decât orice altceva pentru a dispărea ca neam şi a deveni pentru totdeauna robii unor interese străine.
ActiveNews este un site deținut în totalitate de acționari români, în contextul în care cei care susţin public cu totul altceva sunt cel mai probabil agenţi străini sau manipulaţi de aceştia! Dar de fapt ActiveNews este deţinut de fiecare cititor.
Dacă crezi în ceea ce credem și noi, sprijină ActiveNews ca acesta să poată continua.

Susține ActiveNews



Citește mai departe

DSP București trece sub coordonarea medicului militar Ionel Paul Oprea

DSP București trece sub coordonarea medicului militar Ionel Paul Oprea



Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a dispus trimiterea secretarul de stat colonel medic Ionel Paul Oprea să preia coordonarea activității Direcției de Sănătate Publică București până la remedierea deficiențelor constatate la nivelul acestei instituții, ca urmare a unui control efectuat la instituție pe fondul dezvăluirilor despre probleme avute în gestionare înmulțirii cazurilor de coronavirus în Capitală.
Europa Liberă a scris, în exclusivitate, despre căminul de bătrâni din Sectorul 1, unde există un focar de COVID-19, după ce Direcția de Sănătate Publică a refuzat să testeze imediat rezidenții internați.
Oana Nicolescu, cea care conduce Direcția de Sănătate Publică București, a fost numită în această funcție de ministrul Sănătății Nelu Tătaru pe 6 mai, ea fiind membră PNL în Sectorul 2.
Colonel medicul Ionel Paul Oprea este cel care a fost trimis de Ministerul Sănătății și la Suceava pentru a gestiona situația ca urmare a izbucnirii unui focar în interiorul Spitalului Județean.
Ministerul Sănătății mai arată că vor continua activitățile de identificare a infecției cu SARS-CoV-2 în cadrul Programului Național de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare.
„Am introdus decontarea testelor RT-PCR în programul național în luna martie a acestui an. Am pornit de la 1 centru în care se prelucrau probele și, după o muncă susținută de aproape 5 luni, am ajuns la peste 130 de centre de testare evaluate și încluse în program. Dorim o creștere a numărului de puncte de testare și o intensificare a activităților. Există un buget de aproximativ 200 milioane de lei pentru decontarea testelor RT –PCR care va fi suplimentat dacă este necesar”, a declarat ministrul Sănătății Nelu Tătaru.
Ministerul Sănătății precizează că a alocat Direcției de Sănătate Publică București peste 50,9 milioane de lei pentru decontarea testelor RT-PCR realizare în centrele acreditate din Capitală. Pentru realizarea plăților este necesar ca reprezentanții DSPMB să solicite deschiderea liniei de finanțare.
„Menționăm că, o primă solicitare de acest fel a fost înregistrată de MS la începutul acestei săptămâni pentru suma de 1,7 milioane de lei. Pentru această sumă au fost depuse documente justificative. Ieri, 6 august 2020 a mai fost depusă o nouă solicitare pentru suma de peste 8, 1 milioane de lei pentru care se așteaptă documentele justificative”, anunță oficialii ministerului.
Având în vedere aceste aspecte, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a cerut directorului general pentru asistență medicală și sănătate publică din cadrul MS, în subordinea căruia se află direcțiile de sănătate publică să înceapă de urgență demersurile pentru finanțarea solicitărilor și să ia măsurile necesare pentru urgentarea finanțării activității de testare de la nivelul unităților medicale din Capitală.



Citește mai departe

Trump pune explozia distrugătoare din Beirut pe seama unui atac militar

Trump pune explozia distrugătoare din Beirut pe seama unui atac militar




Rim Sbeiti, româncă rănită în explozie: Ţipam, plângeam, m-am panicat. Pe urmă nişte fete pline de sânge m-au scos din maşină şi m-au pus lângă un zid. Am stat acolo patru fete şi un băiat. Ei erau plini de sânge. Eu plângeam, eram foarte panicată, mă gândeam că o să se mai întâmple şi altceva acum.

Rim Sbeiti e o româncă stabilită de cinci ani în Beirut. Se întorcea de la dentist când oraşul a devenit un film de groază. Pentru a se salva, a alergat pe străzile pline de cioburi, printre cadavre şi oameni răniţi, care implorau după ajutor.

Rim Sbeiti, româncă rănită în explozie: Unii care nu mai aveau ochi, se târau pe jos, copii, un băiat fără un picior, deci, practic, vedeai ieri numai sânge pe jos. Sticlă, sânge, praf, nu ştiai cum să faci, ce să faci, ce o să se întâmple. Nu ştiam ce este. Doar trebuia să alerg, dar nu ştiam unde merg. Doar alergam. Am mers vreo jumătate de oră pe sticlă, plângând, nu mai aveam aer. La ce vedeam, mi se făcea mai rău. Pe stradă era şi mai rău, maşinile intrau una într-alta, nu mai ştiau cum să o ia, dreapta sau stânga, ambulanţe.

Pentru cei răniţi, calvarul a continuat la spital. Copleşite de epidemia de coronavirus, unităţile sanitare au intrat în colaps. Fără paturi libere şi cu prea puţine săli de operaţie, victimele au fost lăsate să aştepte pe holuri ore în şir.

Unul dintre martori spune că “este o catastrofă! Nu am văzut niciodată aşa ceva”, iar un altul spune că “am văzut un nor dens de fum şi foc. Câteva momente mai târziu, am simţit explozia şi am fost aruncat în aer”.

Geamurile tuturor clădirilor au fost spulberate pe o rază de 25 de kilometri.

Marwan Abboud, guvernatorul Beirutului: Arată precum Japonia după Hiroshima şi Nagasaki. La asta mă face să mă gândesc. Este o catastrofă naţională. Este un dezastru pentru Liban. Trebuie să fim curajoşi. Oamenii trec şi prin astfel de nenorociri. Suntem puternici şi vom rămâne puternici!

Printre clădirile afectate este şi ambasada ţării noastre la Beirut. Niciun angajat nu a fost rănit.

Victor Mircea, ambasadorul României în Beirut: Eram în ambasadă dar, din fericire, nu eram în zone în care s-au înregistrat distrugerile respective, care, în cea mai mare parte, au constat în geamuri sparte de suflul exploziei. Nu a fost nimeni care să fie în zona respectivă, pentru că eram în afara orelor de program.

În apropierea portului sunt numeroase clădiri de birouri. Multe dintre ele sunt închiriate de marile agenţii de presă. O jurnalistă Associated Press a pus o fotografie cu biroul distrus de explozie şi spune că epidemia de coronavirus este cea care i-a salvat de la moarte, pentru că toţi din redacţie lucrau de acasă.

La mai bine de 24 de ore de la explozie, cauzele sunt încă neclare. Din primele informaţii, un depozit în care se aflau aproape trei tone de nitrat de amoniu, un îngrăşământ folosit în agricultură, dar şi ingredientul preferat al teroriştilor pentru construcţia de bombe, s-a aprins de la scânteile unor muncitori care sudau. Substanţa era depozitată în port de aproape șapte ani, în condiţii nu tocmai sigure, după ce, în 2013, a fost sechestrată de pe un vas sub pavilion moldovenesc, aflat în proprietatea unui cetăţean rus.

Sami Nader, directorul Institutului pentru Afaceri Strategice: Este o adevărată catastrofă. Suntem în faţa unui cataclism. Magnitudinea, impactul exploziei este peste puterea imaginaţiei.

Nu este exclus însă nici un atac militar, o variantă pe care o ia în calcul şi preşedintele american.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite: Aşa pare, dacă ne luăm după explozie. M-am întâlnit cu cei mai buni generali ai noştri şi ei înclină să credă că nu a fost doar o explozie accidentală. Ei cred că a fost un atac. Un fel de bombă, da!

Accident sau nu, deflagraţia a distrus un oraş. Nu există locuitor, din cei peste două milioane şi jumătate, care să nu fi fost afectat. Pagubele depăşesc trei miliarde de dolari, la o primă estimare. Măcinat de conflicte şi atacuri ale grupărilor teroriste, dar şi de tensiunile mocnite cu Israelul vecin, Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză economică de după 1990.

Abbas Alawiya, economist: Portul este plămânul Libanului pentru importul de produse şi altele. Ne bazam pe acel port.

Din port nu a mai rămas însă nimic în picioare, iar odată cu el a dispărut şi aproape 85% din stocul de cereale al ţării. 300.000 de oameni au rămas pe străzi, 90% dintre hotelurile din Beirut au fost avariate, la fel şi reţelele de electricitate, alimentare cu apă şi canalizare.

Ultima dată când o explozie atât de puternică a zguduit Libanul a fost în februarie 2005, când fostul prim-ministru Rafik Hariri a fost ucis de o mașină-bombă în afara unui hotel. 15 ani mai târziu, întreaga țară așteaptă verdictul în cazul uciderii fostului șef al guvernului, verdict care ar urma să fie anunțat vineri.

În articolul :



Citește mai departe

Fost director al Spitalului Militar, candidatul lui Ponta pentru Primăria Capitalei

Fost director al Spitalului Militar, candidatul lui Ponta pentru Primăria Capitalei



Generalul Ioan Sîrbu, fost director al Spitalului Militar Central, este candidatul pe care îl propune Victor Ponta pentru Primăria Municipiului București de la finalul lunii septembrie.
„Candidatul nostru la Primăria Capitalei este generalul Ioan Sîrbu. Este poate mai mult ca niciodată nevoie de cineva în București care să nu facă politică, o persoană care aproape un deceniu a condus unul dintre spitalele de marcă din România. Are o experiență medicală și administrativă importantă și e o persoană cu care Alianța București 2020 (nr. formată de Pro România alături de noul partid al lui Robert Negoiță) încearcă să creeze o alternativă. Cred că obligația noastră a fost să creem o alternativă”, a anunțat Victor Ponta, citat de Mediafax.
Liderul Pro-România a mai anunțat că la sectorul 1 candidat va fi candidat doctorul Adina Albert, la sectorul 2 Florin Manea, la sectorul 3 Robert Negoiță, la sectorul 4 Gabriel Ispas, la sectorul 5 Ștefan Pirpiliu, iar la sectorul 6 propun pe Anca Bălășoiu.
„Sunt oameni tineri, dar cu experiență administrativă și cred că formează o echipă nu doar pentru București 2020, ci cred că formează o echipă pentru 2024. Peste tot în țară vrem să construim alternativă pentru 2024 și experiența de acum în condiții speciale ne va ajuta. Vreau să scăpăm de acest prizonierat – scap de PSD și vine PNL, scap de PNL și vine PSD”, a adăugat Ponta.
Candidatul pentru Primăria Capitalei, generalul Ioan Sîrbu (62 de ani) figura în 2016 pe locul doi pe listele pentru Camera Deputaţilor la PNL Argeş. În 2012, pe când era consilier al ministrului educației, a fost acuzat de plagiat, scrie G4Media.
Cursul său de implantologie, a dezvăluit ziarul Adevărul în urmă cu opt ani, este inspirat din tratatul „Dental Implants: The Art of Science”, al cărui autor este profesorul american Charles Babbush. Potrivit sursei citate, în lucrarea denumită „Curs practic de implantologie orală” a lui Sîrbu se regăsesc capitole întregi din lucrarea implantologului american, pe care o citează doar la Bibliografie.
EVZ nota în 2012 că deși generalul și-a recunoscut inițial fapta, dând vina pe tinereţe şi pe lipsa materialelor de specialitate din 2004, Ioan Sîrbu a susținut ulterior pentru Evenimentul Zilei că nu a plagiat.
Ziarul Adevărul scria în ianuarie 2013 că generalul Ioan Sîrbu a fost promovat în toate regimurile politice.



Citește mai departe

Timiş: 16 pacienţi vindecaţi de COVID-19, externaţi din Spitalul Militar de Campanie

Timiş: 16 pacienţi vindecaţi de COVID-19, externaţi din Spitalul Militar de Campanie



Un număr de 16 pacienţi vindecaţi de COVID-19, din cele 61 de persoane cu forme uşoare şi medii ale bolii care au fost aduse la Spitalul Militar de Campanie din Timişoara în ultimele două săptămâni, au fost externaţi, până marţi.
 

“Până în prezent au fost trataţi aici 61 de pacienţi cu forme uşoare şi medii ale infectării cu noul coronavirus, iar acasă la familie lor au plecat sănătoşi 16 pacienţi. (…) În permanenţă, pe perioada internării (în acest spital de campanie n.r.) se ţine legătura cu pacienţii, atât prin interacţiunea colegilor care intră de mai multe ori pe zi la ei pentru administrarea tratamentului, servirea mesei, igienizarea zonelor, cât şi telefonic ori de câte ori este nevoie”, transmit reprezentanţii Spitalului Militar Timişoara, pe pagina de Facebook.Purtătorul de cuvânt al spitalului, locotenent doctor Andra Podgoreanu, declara, la sfârşitul lunii iulie, că aici se tratează “cazuri uşoare şi medii.Spitalul de campanie a fost ridicat în urmă cu trei luni pe stadionul CFR din municipiu, dar a fost operaţionalizat la finalul lunii iulie.Potrivit Andrei Podgoreanu, aici poate fi asigurată asistenţă medicală pentru un maxim de 50 de pacienţi, iar capacitatea secţiei de ATI este de patru paturi, fiind destinată pacienţilor a căror stare se deteriorează pe timpul internării, până la momentul transferului într-o secţie ATI dintr-un spital COVID-19. Tot aici este funcţional şi un laborator Real Time PCR, cu o capacitate de 40 de teste pe zi.Spitalul de campanie are amenajate şase saloane (corturi) a câte opt paturi, iar medicii încearcă să asigure fiecărui pacient câte un spaţiu separat, cât timp mai este posibil, pentru a evita recontaminările. AGERPRES/(AS – autor: Otilia Halunga, editor: Oana Popescu, editor online: Gabriela Badea)

 

Sursa foto: (c) Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu”, Timişoara / Facebook 
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Exercitiu militar fara precedent al SUA, in Marea Neagra

Exercitiu militar fara precedent al SUA, in Marea Neagra




Dupa ce au participat la recent doua exercitii internationale, fortele americane stationate in Europa au participat la un alt exercitiu, fara precedent in Marea Neagra, la care au participat trupe din cadrul Florei a VI-a a Statelor Unite.Exercitiul, desfasurat in data de 2 august, a avut loc in apele internationale si in spatiul aerian international din zona Marii Negre si au urmarit antrenarea fortelor americane in desfasurarea actiunilor intrunite pe timpul operatiilor aeronavale, scrie Defense Romania.Potrivit informatiilor facute publice de Comandamentul Flotei a 6-a americane, la exercitiu au participat: distrugatorul Clasa Arleigh Burke USS Porter (DDG 78), o aeronava de patrulare maritima P-8A Poseidon din Escadrila de Patrulare VP-47, patru avioane de atac F-16 Falcon din Aripa 31 Aviatie de lupta dislocata la Baza Aeriana Aviano din Italia, aeronave-cisterna KC-135 Stratotanker din Aripa 100 Realimentare Aeriana de la Baza Aeriana Mildenhall din Anglia si o drona MQ-9 Reaper, alocata Bazei Aeriene Miroslawiec din Polonia.Flota a 6-a a SUA, cu sediul central in Napoli, Italia, desfasoara o gama larga de operatii navale, intrunite sau comune cu parteneri si aliati, pentru a promova interesele nationale ale SUA si securitatea si stabilitatea in Europa si Africa. Cu toate acestea, atrage atentia caracterul neasteptat al exercitiului, desfasurat exclusiv cu forte si mijloace americane, precum si semnificatiile acestuia in contextul in care Federatia Rusa tocmai a incheiat o serie de exercitii militare de amploare si se pregateste de altele pentru a arata ca detine controlul militar absolut in Marea Neagra.Datele si imaginile postate de utilizatori cu experienta in domeniu releva faptul ca la activitate au fost prezente trei aeronave-cisterna KC-135 Stratotanker, doua decolate de la Baza militara Rota din Spania, iar unul de la Baza Aeriana Mildenhall din Anglia.”Intrucat peste 90 la suta din economia globala si volumul comunicatiilor digitale tranziteaza oceanele lumii, protejarea domeniului maritim nu a fost niciodata mai importanta”, a declarat comandantul Flotei a 6-a a SUA, viceamiral Gene Black.Trupe americane mutate din Germania in Europa de EstSecretarul american al apararii, Mark Esper, a anuntat saptamana trecuta ca SUA intentioneaza sa retraga 11.900 de militari din Germania si sa-i repozitioneze in alte tari.Aproape 5.600 de membri ai acestui personal militar vor fi repozitionati in alte tari membre NATO, in timp ce 6.400 se vor intoarce in SUA, multi urmand sa fie desfasurati prin rotatie in Europa, a spus Esper intr-o conferinta de presa la Washington.Aproximativ 2.000 de soldati vor fi mutati in Belgia si Italia, dar Washingtonul are in vedere relocarea unor trupe si in Polonia si statele baltice, daca se ajunge la un acord cu aceste tari cu privire la statutul lor, a precizat seful Pentagonului.



Citește mai departe

Spitalul militar de la Ana Aslan a primit din nou pacienți cu SARS-CoV-2

Spitalul militar de la Ana Aslan a primit din nou pacienți cu SARS-CoV-2





Autoritățile au fost nevoite să trimită pacienți la spitalul ROL 2
Medicii spun că lupta cu virusul este tot mai grea
Col. Dr. Simona Ionescu, comandant ROL 2 Ana Aslan: Nu este deloc uşor, unii dintre noi am obosit respectând aceste măsuri, dar este singura cale să limităm răspândirea infecţiei.

Este apelul făcut de comandantul spitalului de campanie ridicat în nordul Capitalei. De astăzi, au fost reluate internările pacienţilor infectaţi cu coronavirus, după o lună de pauză. Spitalul afectat de ploile abundente a fost refăcut cu totul. Corturile au fost înlocuite cu containere medicale, iar fundaţia a fost reparată.

Col. Dr. Simona Ionescu, comandant ROL 2 Ana Aslan: S-au făcut ample lucrări de refacere a structurii solului şi a canalizării. Chiar şi condiţiile de caniculă de acum sunt rezolvate prin upgradarea tehnică a acestora. Avem 46 de locuri în containere şi 56 de locuri în corturi. Urmează să le înlocuim şi pe acelea din corturi şi probabil în toamnă vom ajunge la o capacitate de 150 de paturi în secţia de boli infecţioase.

Pe 28 martie spitalul ROL 2 a primit primii pacienți. De atunci 345 de pacienți cu forme ușoare și medii au fost tratați, iar 84 de pacienți confirmați cu SARS-CoV-2 au fost la terapie intensivă. Timp de o lună cât au durat lucrările secția de terapie intensivă nu a fost afectată și acum sunt internați aici 15 pacienți.

Col. Dr. Simona Ionescu, comandant ROL 2 Ana Aslan: Îngrijim pacienţii cu teste PCR pozitive şi încă 7 locuri într-o zonă galbenă în care îngrijim pacienţii care au încă nevoie de terapie intensivă, dar la care s-au negativat testele şi pe care nu-i mai expunem.

Un alt spital modular ridicat de Armată primeşte pacienţi în Timişoara. 49 de oameni infectaţi cu Covid-19 sunt acum îngrijiţi acolo.

Stancu Ana, medic detaşat SMMIT Timişoara: Lupta e tot mai grea, numărul cazurilor este din ce în ce mai mare iar patologia tot mai severă şi mai gravă.

Florin Negrea, medic ATI SMMIT Timişoara: Te pune în contact cu graniţa dintre viaţă şi moarte. Din ce în ce mai puţini pacienţi refuză internarea sau odată internaţi să dorească să plece la domiciliu

Adriana Neagu, psiholog SMMIT Timişoara: Ne spun că se simt şocaţi în momentul în care află că sunt pozitivi. Se gândesc cum de ei, m-am protejat, foarte mulţi spun ne-am protejat până acum.

Pentru că numărul cazurilor creşte în fiecare zi, autorităţile caută soluţii să mărească capacitatea spitalelor de a primii pacienţi infectaţi.

Şi Spitalul Modular ridicat de armată pe stadionul din Constanţa poate să primească de acum bolnavi. La nivelul întregii ţări mai sunt acum disponibile 5.000 de paturi pentru pacienţii confirmaţi cu SARS-CoV-2.

În articolul :



Citește mai departe

MApN: Au fost reluate internările la Spitalul Militar ROL 2 din Bucureşti

MApN: Au fost reluate internările la Spitalul Militar ROL 2 din Bucureşti



Ministerul Apărării Naţionale (MApN) informează că au fost finalizate, sâmbătă, lucrările de modernizare şi extindere a capacităţii de tratament a Spitalulului Militar ROL 2 instalat în incinta Institutului “Ana Aslan” şi că vor fi reluate internările începând cu dimineaţa zilei de 2 august.În noua configuraţie, prin reproiectarea circuitelor şi executarea unor ample lucrări de reamenajare a amplasamentului şi refacere a infrastructurii de utilităţi, vor fi asigurate în total un număr de 167 de paturi, distribuite astfel: 23 de paturi ATI, pentru pacienţii aflaţi în stare gravă sau critică; 56 de paturi pentru pacienţii cu forme medii şi uşoare de boală, în urma infectării cu SARS-CoV-2, în spaţii noi, create prin amplasarea a 30 de containere medicale de cazare şi 16 containere sanitare dotate cu duşuri şi toalete; 64 de paturi, de asemenea pentru pacienţii cu forme medii şi uşoare, amenajate în corturi, în condiţii superioare de cazare faţă de organizarea anterioară; o zonă-tampon cu o capacitate maximă de 24 de paturi, pentru izolarea pacienţilor aflaţi în aşteptarea rezultatelor testelor COVID-19, precizează un comunicat transmis de către Direcţia Informare şi Relaţii Publice a MApN.Lucrările au fost executate în perioada 24 iulie – 1 august, sub coordonarea Statului Major al Apărării, de specialişti ai Statului Major al Forţelor Terestre, Direcţiei Medicale, Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central şi Direcţiei Domenii şi Infrastructuri.”În ceea ce priveşte Sistemele medicale modulare de izolare şi tratament (SMMIT) din subordinea Direcţiei Medicale, situaţia la zi se prezintă astfel: la SMMIT Timişoara, aflat în coordonarea Spitalului Clinic Militar de Urgenţă ‘Dr. Victor Popescu’ din localitate, se află internaţi 39 pacienţi, un număr de 16 persoane fiind declarate vindecate şi externate de la punerea în funcţiune a acestei facilităţi medicale în data de 21 iulie; SMMIT Constanţa este, de asemenea, operaţional, fiind în măsură să primească în orice moment pacienţi, la solicitarea autorităţilor competente”, mai precizează comunicatul MApN. AGERPRES / (AS – editor: Marius Frăţilă)

 

Sursa foto: www.mapn.ro/facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe