Poveștile triste din cel mai mare sanctuar de cai din Europa ar putea avea un final tragic, din cauza pandemiei

Poveștile triste din cel mai mare sanctuar de cai din Europa ar putea avea un final tragic, din cauza pandemiei




Ani la rând, aici au ajuns aproape 1.200 de cai care altfel sfârșeau la abator. Dar Fundația Centaur, care oferă adăpost animalelor salvate, are acum probleme. Fundația supraviețuiește din donații și pandemia a redus generozitatea donatorilor. O realitate dureroasă pentru o activistă dedicată cauzei. Totuși, ea speră că se mai poate face ceva pentru a cruța caii de la o soartă crudă. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.  Aceste animale au găsit un adăpost sigur aici, la cel mai mare sanctuar de cai din Europa. Sunt peste 500 și aparțin Fundației Centaur din Szczedrzykowice, în sudul Poloniei.„Avem aproape 400 de hectare de teren la dispoziție, plus o zonă pentru perioada de iarnă. Asta le permite animalelor să trăiască în semi-sălbaticie, cât mai aproape de natură, în cea mai mare parte a timpului”, explică Weronika Nieborak, de la Fundația Centaur.Caii au trecut prin întâmplări traumatizanteAceste animale sunt norocoase: unele au fost salvate de la abator, altele au fost cedate chiar de proprietarii lor. Multe au putut fi salvate de la moarte doar cu ajutorul donațiilor. „Revia are o poveste tragică. Era traumatizată când a ajuns la negustorul de cai. Era greu de transportat, iar cineva a încercat să o strunească lovind-o în cap cu o sticlă, cel mai probabil”, povestește Weronika.Și Sony are un trecut tulburător. A scăpat dintr-un incendiu, în Cehia, dar are arsuri pe mare parte din corp. Acum e îngrijit aici.„Aceasta este o cremă specială cu antibiotice. Trebuie aplicată frecvent. Îi protejează pielea sensibilă”, explică Diana Fedini, asistent veterinar.Îngrijirea și protecția animalelor costă foarte mult. Banii vin din donații și de la companii. În afară de cai, aici și-au găsit refugiul inclusiv măgari, oi, pisici, porci și chiar două lame.Însă activitatea sanctuarului e acum pusă sub semnul întrebării din cauza coronavirusului.„A fost o lovitură pentru noi”„Când a izbucnit pandemia și multe firme au intrat în faliment, au început să sune telefoanele și să primim o mulțime de e-mailuri. Sute de companii ne informau că nu ne mai pot sprijini. A fost o lovitură pentru noi”, spune Weronika Nieborak, de la Fundația Centaur.Voluntarii din împrejurimi s-au oferit să facă promovare adăpostului, astfel încât banii de care e atât de mare nevoie să ajungă rapid la Fundația Centaur. Fără sprijin financiar, fundația s-ar putea închide, iar multe dintre animale ar fi eutanasiate.Un alt mod de a ajuta animalele este adopția, care se poate face printr-o donație simbolică. Aproximativ 200 de animale sănătoase au ajuns la familii, unele chiar din țara vecină, Germania. Adopțiile sunt monitorizate îndeaproape de către fundație, care păstrează legătura cu noii proprietari„Când dăm un cal unui sponsor, un animal viu ajunge în grija cuiva. Aceste animale nu ar trebui să sufere niciodată sau să fie supuse relelor tratamente – trebuie să trăiască în armonie și să se bucure de prezența oamenilor”, spune Weronika.Dar și adopțiile au fost îngreunate de pandemia de coronavirus. Mulți potențiali sponsori s-au retras din cauza situației economice actuale. Acum, sanctuarul de cai a rămas fără bani.„Nu e ca și cum le putem spune animalelor: e pandemie de coronavirus, azi nu vă putem da medicamente și nici mâncare. Am creat aici un refugiu pentru animalele care au avut vieți foarte triste sau au fost exploatate”, explică Weronika Nieborak.Angajații fundației speră, totuși, că vor primi curând sprijinul financiar de care au nevoie, astfel încât animalele din cel mai mare sanctuar al cailor din Europa să aibă un viitor sigur și liniștit.Editare web: Luana Păvălucă



Citește mai departe

Ultima etapa din Liga 1, Final: Dinamo – Viitorul 1-1, Chindia – Voluntari 2-0, Sepsi – Clinceni 1-0, Hermannstadt

Ultima etapa din Liga 1, Final: Dinamo – Viitorul 1-1, Chindia – Voluntari 2-0, Sepsi – Clinceni 1-0, Hermannstadt




S-a disputat ultima etapa din playout.Joi, Comitetul Executiv FRF va decide cine va retrograda in Liga a doua.Dinamo – Viitorul 1-1Echipele de start:Dinamo: Straton – Kostrna, Puljic, Ehmann, Skovajsa – Lazar, Mrzlkaj, Rauta, Sorescu – Neicutescu, PopaRezerve: Fara, Mitrovic, R. Grigore, M. Popescu, Kilyen, Serban, Mihaiu, Borcea, BaniAntrenor: Gheorghe MultescuViitorul: Tordai – Capusa, Mladen, Iacob, De Nooijer – Artean, Dulca, Achim – Chitu, Rilvadinho, PituRezerve: Cabuz, Crivac, Andronache, Grosu, Munteanu, Grameni, Lazar, Bodisteanu, BotaAntrenor: Gheorghe HagiCelelalte meciuri ale etapeiSepsi – Clinceni 1-0Sepsi: Niczuly – Dimitrov, Bouhenna (c), Tincu, Stefan – Kovacs, Deaconu – Stefanescu, I. Fulop, Carnat – SafrankoRezerve: Fejer, Celea, Karanovic, Vasvari, Diaz Grassano, Gal Andrezly, L.Fulop, Dragomir, AchahbarClinceni: Ureche – Kontoes, Patriche Nichita (c), Bejan, Dobrescu – Achim, Cebotaru, Ventura, Ion – Markovic, BuziucRezerve: Valceanu, Merloi, Vanghele, IlieChindia – Voluntari 2-0Chindia: Aioani – Martac (c), Benga, Diallo, Dumitrascu – Rata, Bic – Negut, Yameogo, Serban – BerishaRezerve: Moldovan, Dinu, Atanase, Mihai, Ionita, Ivancic, Negrea, Florea, BarbuFC Voluntari: Cojocaru – Belu Iordache, Pascanu, Achim, Kocic – Sanoh, Capatina, De Lucas Torres, Matan – Gheorghe – TudorieRezerve: Mitrev, Armas, Costin, Bortoneanu, Benzar, Eric, Morar, Gorobsov, TiraHermannstadt – Poli Iasi 2-2Hermannstadt: Cristiano – Luchin, Stoica, Cordea, Rimane – Dalbea, Caiado, Jo Santos, Petrescu – Sintean, DebeljuhRezerve: Novo, Dobrosavlevici, Busu, Buzan, Dumitriu, Balan, Yazalde.Poli Iasi: Axinte – Frasinescu, Klimavicius, Onea, Cabral – De Iriondo, Passaglia, Platini, Popadiuc – Lukassen, OmohRezerve: Caparco, Bourama, Chacana, A.Cristea, F.Cristea, Horsia, Longher, Zaharia.Minutul 1- au inceput partideleMinutul 7 – Hermannstadt a deschis scorul prin StoicaMinutul 18 – Iasiul egaleaza prin LuckassenMinutul 26 – Sepsi face 1-0 prin Ronaldo DeaconuMinutul 35 – Achim marcheaza din penalty pentru ViitorulMinutul 33 – Valmir Berisha face 1-0 pentru ChindiaMinutul 37 – Deian Sorescu egaleaza pentru DinamoMinutul 39 – Yameogo face 2-0 pentru ChindiaMinutul 45+2 -Finalul primei reprizeMinutul 46 – A inceput repriza a douaMinutul 79 – Dalbea face 2-1 pentru HermannstadtClasament final play out7. FC Viitorul – 43 de puncte8. Hermannstadt – 35 de puncte9. Sepsi -34 de puncte10. Clinceni – 32 puncte11. Voluntari 31 puncte12. Poli Iasi – 30 de puncte13 – Dinamo 25 puncte14- Chindia 23 de puncte



Citește mai departe

MAE: Expoziţie virtuală cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki

MAE: Expoziţie virtuală cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki



Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au realizat o expoziţie virtuală conţinând documente şi fotografii privind negocierea şi adoptarea Actului Final de la Helsinki, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la semnarea documentului.MAE salută împlinirea a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, acord ce a adus o contribuţie “substanţială” la afirmarea şi consolidarea valorilor democratice, precum şi la o abordare cuprinzătoare a securităţii Europei prin cooperare în baza principiilor fundamentale de drept internaţional – aşa-numitul “Decalog de la Helsinki”.”În contextul actual, când în aria geografică a OSCE persistă provocări multiple şi complexe la adresa securităţii, ‘Decalogul de la Helsinki’ reprezintă în continuare un reper esenţial al relaţiilor internaţionale. România reiterează cu acest prilej angajamentul său ferm faţă de respectarea principiilor fundamentale menţionate în Actul Final de la Helsinki şi reiterează importanţa istorică a angajamentelor asumate acum 45 de ani”, informează un comunicat al MAE transmis, sâmbătă, AGERPRES.Potrivit sursei citate, diplomaţia română a avut un rol instrumental în negocierea şi obţinerea consensului asupra Actului Final, iar apoi în configurarea instituţiilor şi practicilor CSCE/OSCE.”Atât în timpul exercitării mandatului preşedinţiei rotative a OSCE, cât şi în multiple misiuni civile, reprezentanţii MAE au avut şi continuă să aibă o contribuţie esenţială la aplicarea principiilor asumate acum 45 de ani prin Actul Final de la Helsinki”, precizează MAE.Mai multe detalii despre expoziţie se găsesc la: https://www.facebook.com/107372687298885/posts/321758979193587/?d=n. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

DOCUMENTAR: 75 de ani de la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki, care a stat la baza înfiinţării OSCE (1 august)

DOCUMENTAR: 75 de ani de la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki, care a stat la baza înfiinţării OSCE (1 august)



La 1 august 1975, 35 de state participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa au luat parte la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki care a stat la baza înfiinţării Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE), deschisă la 3 iulie 1973 la Helsinki şi continuată la Geneva de la 18 septembrie 1973 până la 21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki, la 1 august 1975, de înalţii reprezentanţi ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Republicii Democrate Germane, Republicii Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteinului, Luxemburgului, Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suediei, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului, detaliază un document publicat pe site-ul https://lege5.ro/.Deschiderea Conferinţei de la Helsinki din 1975 (30 iulie- 1 august 1975) a marcat concluziile stadiilor de formare ale CSCE. La finalul summitului, la 1 august 1975, statele participante au semnat Actul Final sau Acordurile de la Helsinki. Documentul a pus bazele lucrărilor CSCE/OSCE, prin proiectarea unor angajamente obligatorii din punct de vedere politic legate de securitatea politico-militară, de mediu, economică şi umană, notează www.osce.org.Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, s-a adresat participanţilor, în calitate de oaspete de onoare, la faza de deschidere şi la cea de închidere a conferinţei. Directorul general al UNESCO, Amadou-Mahtar M’Bow, şi secretarul executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, Janez Stanovnik, au prezentat contribuţii în timpul celei de-a II-a faze a conferinţei. În cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferinţei au prezentat, de asemenea, contribuţii asupra diferitelor puncte de pe ordinea de zi reprezentanţii următoarelor state mediteraneene neparticipante: Republica Algeriană Democratică şi Populară, Republica Arabă Egipt, Israel, Regatul Maroc, Republica Arabă Siriană, Republica Tunisiană.După evaluarea progreselor realizate în cadrul Conferinţei, statele şi-au luat angajamentul de a ţine seama în mod corespunzător de dispoziţiile Actului final al Conferinţei şi să le aplice: a) unilateral, în toate cazurile care cer o asemenea acţiune; b) bilateral, prin negocieri cu alte state participante; c) multilateral, prin reuniuni de experţi ai statelor participante, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale existente, cum sunt Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi UNESCO, în ceea ce priveşte cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii.Actul Final nu conţine obligaţii juridice, ci politice, împărţite în trei mari categorii: probleme privind aspectele politico-militare ale securităţii în Europa; cooperarea în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi al mediului înconjurător şi cooperarea în domeniul umanitar şi alte arii. Actul final original a fost redactat în germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană şi rusă şi a fost remis guvernului Republicii Finlanda care urma să-l păstreze în arhivele sale. Fiecare din statele participante a primit de la guvernul Republicii Finlanda o copie a Actului final.CSCE a oferit în perioada Războiului Rece un cadrul de dialog multilateral şi negocieri între Est şi Vest. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cea mai mare organizaţie regională de securitate ce acoperă aria geografică de la Vancouver la Vladivostok, reprezintă un for pentru dialogul politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte privind securitatea şi un instrument regional pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reabilitarea post-conflict. Până în 1990, CSCE a funcţionat prin intermediul unui proces de conferinţe şi reuniuni periodice.După căderea Zidului Berlinului, s-a declanşat procesul de transformare a organizaţiei internaţionale OSCE din CSCE, la reuniunea de la Paris, din 1990, când s-a adoptat Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Documentul a evidenţiat dorinţa statelor participante pentru o nouă ”eră a democraţiei, păcii şi unităţii” şi a consfinţit încheierea Războiului Rece. Ca urmare, CSCE a dobândit instituţii permanente: Secretariat şi Centru de Prevenire a Conflictelor; Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, precum şi capacităţi operaţionale.CSCE devine OSCE în urma unei decizii adoptate la Summitul şefilor de stat sau de guvern, de la Budapesta, din decembrie 1994. Primele prezenţe în teren ale OSCE au fost misiunile din Kosovo, Voivodina şi Skopje (fosta Iugoslavie).În prezent, OSCE reprezintă o organizaţie interguvernamentală ce cuprinde 57 de state din Europa, Asia Centrală şi America de Nord. Secretariatul OSCE se află la Viena.Toate statele membre au statut egal, iar regula de bază în adoptarea deciziilor este consensul. Actul Final de la Helsinki atestă cele zece principii fundamentale pentru relaţiile interstatale: egalitatea suverană a statelor, interzicerea utilizării forţei şi a ameninţării cu forţa, inviolabilitatea frontierelor, respectarea integrităţii teritoriale a statelor, soluţionarea paşnică a conflictelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, egalitatea şi dreptul popoarelor la autodeterminare, cooperarea între state şi îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale.Anual, un stat participant conduce organizaţia, ministrul de externe al ţării având rolul de preşedinte. În 2020, preşedinţia OSCE este deţinută de Albania.Misiunile în teren ale OSCE reprezintă un element cheie în gestionarea crizei şi a conflictelor. Mandatul unei misiuni este decis de Consiliul Permanent al OSCE, în consens cu toate statele membre şi cu ţara gazdă.Obiectivele majore ale OSCE sunt discutate în cadrul summiturilor, reuniuni periodice al şefilor de stat sau de guvern din statele membre, care stabilesc priorităţile la nivel înalt. În intervalul dintre summituri, luarea deciziilor şi guvernarea stă în slujba Consiliului Ministerial, format din miniştrii de externe. Consiliul Permanent se reuneşte săptămânal la Viena, la nivel de ambasadori, unde sunt tratate teme de actualitate. Problematica politico-militară este abordată în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC), iar problematica economică în cadrul Forumului Economic şi de Mediu. Celelalte structuri pentru dialogul permanent pe cele trei dimensiuni ale OSCE sunt: Comitetul de Securitate al OSCE, Comitetul Economic şi de Mediu al OSCE, Comitetul Dimensiunea Umană, care se reunesc lunar, mai arată www.osce.org. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)



Citește mai departe

Surse. Acord final. Cine sunt candidaţii comuni PNL-USR-PLUS la Capitală. Supriza PNL pentru Sectorul 3. PMP e pe dinafară

Surse. Acord final. Cine sunt candidaţii comuni PNL-USR-PLUS la Capitală. Supriza PNL pentru Sectorul 3. PMP e pe dinafară


Candidaţii comuni PNL-USR-PLUS: 

Primăria Capitalei – Nicuşor Dan (independent)

Sectorul 1 – Clotilde Armand (USR)

Sectorul 2 – Radu Mihaiu (USR)

Sectorul 3 – Adrian Moraru (PNL)

Sectorul 4 – Simona Spătaru (PLUS)

Sectorul 5 – Cristian Băcanu (PNL)

Sectorul 6 – Ciprian Ciucu (PNL)

Conducerile PNL, USR şi PLUS se reunesc sâmbătă pentru a definitiva candidaturile la alegerile locale.

„Adevărul“ a anunţat miercuri că liderul PNL Ludovic Orban ar fi dispus să renunţe la Dan Cristian Popescu (candidatul PNL la Sectorul 2) pentru a parafa o înţelegere cu Alianţa USR-PLUS în Capitală. Obiectivul lui Orban este ”eliberarea Capitalei din ghearele PSD”.Invitat marţi la Adevărul LIVE, Traian Băsescu a subliniat clar că dacă PMP nu va fi cooptat într-o alianţă a dreptei în Capitală, va candida pentru fotoliul de primar general. Formaţiunea este creditată, în prezent, cu circa 10% din intenţia de vot a bucureştenilor. La alegerile europarlamentare din 2019, PMP a obţinut 8% din voturi în Capitală.”Adevărul” a anunţat miercuri seară în exclusivitate că liberalii şi USR-PLUS au ajuns la o înţelegere privind alianţa dreptei în Capitală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:



Citește mai departe

Am facut o solicitare la UEFA sa vedem daca aceste meciuri nu vor influenta clasamentul final ar putea sa se dispute si dupa 3 august

Am facut o solicitare la UEFA sa vedem daca aceste meciuri nu vor influenta clasamentul final ar putea sa se dispute si dupa 3 august




Secretarul general al LPF, Justin Stefan, a declarat, vineri, ca s-a facut o solicitare la UEFA pentru ca meciurile ramase de disputat din play-off sa se joace si dupa 3 august.”Am facut o solicitare la UEFA sa vedem daca aceste meciuri nu vor influenta clasamentul final ar putea sa se dispute si dupa 3 august. Asteptam raspuns, am prezentat o argumentatie juridica solida, dar vom avea echipe romanesti care vor participa in cupele europene,” a declarat Justin Stefan la Digi Sport Special.In caz contrar, singura solutie este aceea ca Astra sa piarda meciul cu 0-3.”LPF si FRF nu pot impune aceasta sanctiune. Doar sa se faca o plangere de catre clubul Universitatea Craiova la instanta disciplinara a FRF si va fi decizie executorie. Craiova va face probabil o astfel de plangere disciplinara, au mai existat cazuri cand s-a discutat in regim de urgenta. Va fi hotarare executorie, dar si cei de la Astra vor sa faca o plangere pentru ca initial meciul a fost amanat pentru ca au aparut cazuri de COVID-19 la Craiova,” a adaugat Justin Stefan.



Citește mai departe

SERIAL Averile primarilor din Romania. Gabriela Firea

SERIAL Averile primarilor din Romania. Gabriela Firea




Ce averi aveau primarii marilor orase din Romania in 2016, atunci cand au castigat alegerile locale, si cum isi incheie, dupa patru ani, mandatele actuale, la capitolul bani. Ziare.com a analizat declaratiile de avere ale mai multor edili din tara si va prezinta, incepand de astazi, un serial al evolutiei castigurilor si a bunurilor agonisite de acestia.Gabriela Firea (48 de ani), fost jurnalist al Intact, trust media controlat de omul de afaceri Dan Voiculescu (condamnat in dosarul ICA, pentru fapte de coruptie – n.r.), a castigat primul mandat de primar al Capitalei in urma cu patru ani (cu un procent de 42,97% din voturi), in vara lui 2016, cand a candidat pe listele PSD. Firea facuse pasul din presa in politica in 2012, cand, tot pe listele PSD, a castigat un mandat de senator.In Parlament, Gabriela Firea a fost membra a Comisiei pentru Cultura si Media a Senatului, vicepresedinte al Comisiei Comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru relatia cu UNESCO si purtator de cuvant a grupului senatorilor PSD. Ulterior, a fost aleasa vicepresedintele PSD la nivel national, in 2013, iar un an mai tarziu a fost desemnata purtator de cuvant al PSD, in campania electorala pentru prezidentiale, care-l avea drept candidat al partidului pe Victor Ponta.In ultimii patru ani, Gabriela Firea a fost adesea criticata pentru modul in care a gestionat si administrat problemele Capitalei. Printre acestea: traficul greoi din Capitala, in conditiile in care, acum patru ani, la inceputul mandatului, primarita promitea ca va face “revolutie in trafic”; lipsa apei calde si a caldurii din locuinte; achizitiile “cu cantec” de autobuze din Turcia; banii risipiti pentru pomeni electorale, scandalul legat de infiintarea ilegala a companiilor municipalitatii; calvarul benzilor unice.CITESTE SI: “Revolutia in trafic” a Gabrielei Firea. Ce s-a ales din promisiunile primarului Capitalei, cu care si-a momit electoratul in 2016Averea Gabrielei Firea, la inceputul mandatuluiPotrivit declaratiei de avere pe care Gabriela Firea a publicat-o in 2017, aceasta detinea, impreuna cu sotul ei, Florentin Costel Pandele, primarul orasului Voluntari, mai multe terenuri, o casa, un autoturism Mercedez Benz, din 2010, dar si bijuterii si tablouri in valoare de aproximativ 240.000 de euro.Firea declara sase terenuri – doua loturi forestiere, in Orasul Voluntari, judetul Ilfov, asupra carora este titulara, si patru in Sinesti, judetul Ilfov -, titularul fiind Pandele. Dintre terenurile detinute de Florentin Pandele, trei sunt intravilane, iar unul extravilan, proprietatile fiind dobandite atat prin mostenire, cat si prin cumparare. Gabriela Firea mai declara ca detine o casa de locuit, dobandita in 1994, de 240 de metri patrati, tot in judetul Ilfov, unde are o cota parte de 50%, titularul fiind sotul ei.Bijuterii si tablouri in valoare de 240.000 de euroFirea are o colectie impresionanta alcatuita din bijuterii din platina, aur alb si galben, de 14 si 18 karate, simple sau cu metale pretioase si semipretioase, un ceas din perioada interbelica, lantisoare, bratari, pandante, coliere si cercei in valoare de 130.000 de euro. In plus, primarita Capitalei declara tablouri in valoare de 120.000 de euro.Firea mai are trei conturi deschise, in lei, dolari si euro, dar si datorii la banca. Aceasta a contractat un imprumut de 76.500 de euro, in anul 2005. Potrivit declaratiei de avere publicate in 2017, mai avea de achitat cu putin peste 39.000 de euro din acest credit. Veniturile anuale declarate la momentul respectiv ca primar general sunt de aproximativ 39.000 de lei, Florentin Pandele inregistrand, la randul lui, venituri anuale de 48.000 de lei, din indemnizatia de primar al Voluntariului.Gabriela Firea acorda imprumuturi de aproximativ 130.000 de euro de-a lungul timpuluiPe de alta parte, Gabriela Firea si-a imprumutat, de-a lungul ultimilor ani, patru apropiate, cu suma totala de 130.000 de euro, asa cum apare in declaratia de avere a Gabrielei Firea, aferenta anului 2013, cand aceasta era senator. Din aceasta suma de 130.000 de euro, Mihaela Corina Gheorghe, fost consultant la Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti, mai avea sa ii inapoieze Gabrielei Firea suma de 14.000 de euro, dintr-un imprumut de 27.850 de euro. Informatia apare in declaratia de avere a Gabrielei Firea, din 2017.Alina Tarcevschi, care ocupa functia de director executiv la Primaria Municipiului Bucuresti, fiind si nasa de cununie a lui Firea, a fost si ea imprumutata cu bani de catre primar. Tarcevschi are un istoric in administratia publica, aceasta a lucrat la Institutia Prefectului Judetului Ilfov si la Primaria Voluntari. Imprumutul initial acordat de Firea nasei sale a fost de 42.000 de euro, potrivit aceleiasi declaratii de avere publicate de Firea in 2013.Angelica Cobzaru a fost director de cabinet la Garda Nationala de Mediu, fiind nimeni alta decat sora lui Firea, potrivit G4Media. Aceasta a imprumutat, intial, de la sora ei, aproximativ 36.000 de euro. Si Angelica Cobzaru a fost consilier la Primaria Voluntari, in 2012, adica la doi ani dupa ce Gabriela Firea s-a casatorit cu Florentin Pandele.Ligia Gheorghe (Enache) a fost unul dintre consilierii Gabrielei Firea, la Primaria Capitalei, pe probleme de comunicare. Ligia Gheorghe a fost, la randul ei, jurnalist la Antena 3 si producatoarea emisiunii pe care Gabriela Firea a avut-o la televiziunea familiei lui Dan Voiculescu. Firea i-a imprumutat lui Gheorghe aproape 26.000 de euro.Averea – sfarsitul mandatuluiPotrivit declaratiei de avere a Gabrielei Firea publicata in iunie 2020, primarita Capitalei detine patru terenuri, cele asupra carora titular este sotul ei, Florentin Pandele. Alte doua loturi pe care le detinea Firea, conform declaratiei sale de avere de la inceputul mandatului, au fost, intre timp, instrainate. Cele doua proprietati, terenuri forestiere in Voluntari, fiecare de cate 1.152 mp, au fost cumparate de un anumit Gabriel Popescu, contra sumelor de aproximativ 26.000 de euro, respectiv 70.000 de lei.Gabriela Firea mai are de recuperat 8.000 de euro de la Corina Gheorghe, 11.000 de euro de la Alina Tarcevschi si 22.000 de euro de la Angelica Cobzaru si a scapat de datoriile la banca.Venitul anual al Gabrielei Firea, din exercitarea functiei de primar general, este de aproximativ 181.000 de lei (venit incasat pentru anul 2019), fata de 119.241 de lei, cat a castigat pentru primul an “plin” in aceasta functie (2017).



Citește mai departe

Românii s-au înghesuit la munte, pe final de săptămână. „Am adunat cimbrişor”

Românii s-au înghesuit la munte, pe final de săptămână. „Am adunat cimbrişor”



Cum ţările Europei impun condiţii dure pentru românii care vor să le treacă graniţele, oamenii au luat la pas Carpaţii şi au descoperit frumuseţile ţării. 

Aşa că traseele de munte şi parcurile de agrement s-au umplut duminică, iar turiştii s-au declarat încântaţi de spectacolul naturii.Platoul Bucegilor era plin de maşini în zona Piatra Arsă. După ce au parcat, vizitatorii au luat la pas potecile.Reporter: Vă gândeaţi să fie atât de multă lume? Turist: Sincer nu, dar având în vedere că oamenii au stat în casa atât de mult au dorinţa asta de a ieşi şi a se relaxa în natură cu gândul că e retras locul.
Turistă: “N-am putut să mai urc acum din cauza vârstei. Aş fi vrut să urc că e o zi minunată, merită să faci aşa o ieşire în aer liber cu copiii”

Un grup de tineri din Iaşi a pedalat toată ziua.
Robert Tamaş: “Am urcat de dimineaţă din Buşteni spre Transbucegi, apoi am luat bicicletele, am mers la Babele, la Sfinx efortul merită recomand tuturor bicicliștilor.”
Şi în Braşov, oamenii au ieşit la plimbare.Turist: Cam aglomerat, au venit mulţi oameni acum. Reporter: De la ce oră v-aţi pornit ca să prindeţi un loc? Turist: De pe la 9.Turist: “Pe aici nu prea venim că e lume multă. Când vedem lume multă ocolim, din cauza virusului. Am fost aici în poeniță, am adunat cimbrişor, că e foarte bun pentru plămâni, pentru tuse.”Cei mai perseverenţi au reuşit să ajungă până la creste, unde norii s-au dat în spectacol. Aceste imagini au fost surprinse la Vârful Omu.
Cei care nu s-au încumetat să urce pe potecile abrupte, s-au oprit în parcurile de distracţii.Pentru trei ore de aventură, adulţii au plătit 60 de lei, iar copiii 50.



Citește mai departe

Alexandru, despre candidaţii la primăriile de sector: Ne apropiem de final; PNL nu are aroganţa de a impune anumite pretenţii

Alexandru, despre candidaţii la primăriile de sector: Ne apropiem de final; PNL nu are aroganţa de a impune anumite pretenţii



Preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, afirmă că negocierile cu partidele de dreapta cu privire la candidaţii la primăriile de sector sunt aproape de final, arătând că liberalii nu au “aroganţa de a impune anumite pretenţii”.”Discuţiile cu partenerii noştri de Opoziţie, în acest moment, la PSD în Capitală şi sperăm că partenerii noştri de guvernare locală de foarte curând – sunt în plină desfăşurare şi cred că ne apropiem de final. (…) Am avut şi am totala disponibilitate de a ajunge la un acord din două motive: obiectivul foarte clar (…) este că administraţia PSD trebuie să plece din Capitală, modul în care au gestionat acest oraş este falimentar, este kitchos, este un mod de a guverna bazat pe risipă şi rezultate spre zero. Obiectivul meu este să înlăturăm PSD din conducerea administraţiei locale din Bucureşti. (…) Îmi doresc să existe această colaborare dintre noi, cred că avem multe puncte care ne unesc şi aş prefera să ne concentrăm pe acestea şi mai puţin pe orgolii, pe chestiuni care ţin de simpatia sau antipatia pentru o persoană sau cealaltă”, a declarat Violeta Alexandru, sâmbătă, într-o conferinţă de presă.Ea a a arătat că PNL îşi doreşte să aibă alături “orice formaţiune politică indiferent de mărimea ei” pentru schimbarea actualei administraţii de la nivelul Capitalei.”Suntem în discuţii cu PMP şi cu USR PLUS şi cu alte formaţiuni politice. Am dat toate semnalele de dorinţă de a ne coaliza şi de a ne uni forţele pentru că obiectivul este mult prea important şi sunt convinsă că toţi ne dorim acest lucru. (…) Noi creăm cadrul de a ne întâlni într-un cadru comun, nu avem aroganţa de a impune anumite pretenţii, ba dimpotrivă suntem suficient de deschişi şi de dispuşi să ajungem la un punct comun în care toate părţile să simtă că realmente s-a plecat pe o coaliţie bazată pe încredere reciprocă şi pe disponibilitate reciprocă de a avea un rezultat bun. (…) Suntem genul de partener foarte respectuos faţă de cealaltă parte. Nu am fost noi cei care am impus, care am avut pretenţii, care am blocat sau care am pus înainte obiectivul nostru în faţa obiectivului general la care ţinem foarte mult şi anume formarea unei coaliţii şi a unei asocieri de forţe politice care să determine înlăturarea primarilor PSD din Bucureşti în sensul de majoritate în consilii şi a primarilor PSD de la sectoare”, a adăugat Violeta Alexandru.Ea a negat faptul că PNL ar fi decis susţinerea unui anumit candidat pentru Primăria Sectorului 1.”Nu s-a luat o decizie cu privire la candidaţi, nu văd sigla PNL pe niciun panou. (…) Nu pot să interzic nimănui să exprime opinii în ce mod consideră că este mai bine pentru sine, dar în niciuna din imagini nu aveţi sigla PNL pentru că adevărul este că noi ne-am respectat partenerii de discuţii şi nu am nominalizat candidaţii. (…) În mod evident în foarte scurtă vreme vom anunţa rezultatele în spaţiul public şi veţi vedea inclusiv panouri cu cei pe care îi vom susţine în administraţia locală”, a adăugat liderul PNL Bucureşti.Despre o posibilă amânare a alegerilor locale, Violeta Alexandru a afirmat că liberalii îşi doresc ca acest scrutin să se desfăşoare şi că “cei care au toate elementele” trebuie să precizeze dacă este nevoie de o astfel de măsură. AGERPRES/(A-autor: Florentina Peia, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Pandemia e departe de final în SUA. 4 din 10 persoane sunt asimptomatice și împrăștie virusul

Pandemia e departe de final în SUA. 4 din 10 persoane sunt asimptomatice și împrăștie virusul



Pentru prima oară din luna iunie, Statele Unite au depășit pragul de 1.000 de persoane moarte din cauza COVID-19, într-un interval de 24 de ore.

Este cel mai recent semn că pandemia e departe de a se fi încheiat peste ocean, unde numărul total al cazurilor a depășit 4 milioane .Numărul deceselor se apropie de 150.000. Pentru cei care rămân fără cei dragi, durerea e cu atât mai mare pentru că nu le pot fi alături în ultimele clipe de viață.Povestea a doi frați care și-au pierdut ambii părinți în două săptămâni
 
Este povestea tragică a doi frați din orașul Houston, care și-au pierdut ambii părinți în decursul a doar două săptămâni.Isaiah Garcia și fratele lui, Nathan, și-au pierdut mama la începutul lunii din cauza coronavirusului. Soţul ei a participat la funeralii alături de fiii lui.
Era în convalescenţă după infecţia cu noul coronavirus. Două săptămâni mai târziu, a fost internat cu insuficienţă renală şi, pe 17 iulie, a încetat din viaţă. La fel ca în cazul soţiei lui, care a stat doar o zi în spital, sfârşitul a venit rapid.Jacob Mendoza: „Abia vorbise cu băiatul lui la ora 11… L-au declarat decedat la 12 şi 24 de minute.”Rita Marquez Mendoza: „Să mori acum e mult mai tragic decât era… pentru că mori singur, mori fără cei dragi aproape.”Isaiah Garcia: „Nu am apucat să-mi iau rămas bun de la mama sau de la tatăl meu şi asta mă doare cel mai tare în aceste momente.”Cei doi copii vor fi crescuţi acum de unchiul lor.Jacob Mendoza: „Îi iubesc din toată inima şi ştiu că asta e ceea ce şi-ar fi dorit părinţii lor, să-i iau eu în grijă.”Isaiah Garcia: „Cel puţin de când a murit tata, am apucat să stăm cu familia noastră, nu trebuie să mergem la un orfelinat, prefer să fiu aici decât în oricare altă parte.”
4 din 10 persoane infectate cu Covid-19 nu manifestă simptome
 Rapiditatea cu care se răspândeşte virusul rămâne în continuare o problemă majoră pentru cercetători. Principala cauză sunt bolnavii asimptomatici, care poartă virusul şi-l dau mai departe, fără să aibă habar. Se estimează că 4 din 10 persoane infectate nu manifestă simptome, iar medicii încearcă să-i depisteze cât mai repede.Dr. Eric Topol, Scripps Research Translational Institute: „Ştim că, încă înainte să apară febra… ştim că pacienţii fără simptome pot suferi leziuni interne, efecte interne. Astea sunt lucruri care pot fi observate cu ajutorul ritmului cardiac, care răspunde la stres.”Echipa medicului Eric Topol încearcă să găsească un şablon cu ajutorul gadgeturilor mobile, cum ar fi ceasurile inteligente şi brăţările de fitness. Numai că rezultatele se lasă aşteptate…Dr. Seth Cohen, University of Washington Medicine: „Tot ceea ce putem spera în acest moment e să continuăm să lucrăm pentru a explica modul în care se transmite virusul, să dezvoltăm bunele practici pentru controlul infecţiei şi să câştigăm timp până vom avea un vaccin eficient.”Oamenii din New York vor să se mute în afara metropolei
 
Până atunci, însă, oamenii încearcă să găsească singuri soluţii care să-i ţină la distanţă de epidemie. În New York, de exemplu, sunt destui cei care au decis să renunţe la viaţa în metropolă şi vor să se mute departe de aglomeraţie.Anil Lilly: „Decizia a venit destul de repede, în ultimele patru luni. Odată ce s-a instituit carantina, am hotărât că nu mai vrem să locuim într-un bloc de apartamente, vrem să avem mai mult spaţiu pentru familia noastră.”Agenţii imobiliari spun că cererea de locuinţe în zonele din afara metropolei a crescut cu mult în ultima vreme, semn că mulţi new-yorkezi nu mai vor să fie bocaţi în oraş, în cazul în care urmează un al doilea val al pandemiei.



Citește mai departe