Aproximativ 150 de pacienti infectati cu noul coronavirus sunt ventilati mecanic

Aproximativ 150 de pacienti infectati cu noul coronavirus sunt ventilati mecanic




Ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, a declarat marti, 11 august, ca aproximativ 150 de pacienti infectati cu noul coronavirus sunt conectati la ventilatoare.”Orice caz nou la Terapie Intensiva inseamna si un pacient in stare grava. (…) Din ce avem noi in acest moment, 480 de cazuri, sa ne gandim ca in jur de 150 sunt pe ventilatoare, ceilalti sunt in stadii intermediare de insuficiente respiratorii care nu necesita ventilatie mecanica. (…) Noi avem spitale dedicate faza I, faza II si de suport care in acest moment pot asigura pana la 1.034 de paturi de terapie intensiva, in contextul in care saptamanile trecute vorbeam de 840 de paturi. Avem aceste paturi, dar nu trebuie sa le fortam”, a spus Tataru, la Digi 24.Referindu-se la inceperea anului scolar, ministrul a afirmat ca au fost stabilite reguli pentru toate cele trei scenarii.”Noi vrem sa se inceapa un an scolar normal, fata in fata, cu un copil care sa mearga la scoala, dar daca acum o saptamana specificam ca, din cele 3.200 de localitati, 2.826 erau intr-o zona verde si atunci puteam merge la scoala cu toti copiii, trebuie sa gestionam mersul la scoala si cu capacitatea acestor scoli de a asigura niste norme de protectie si niste reguli sanitare. In conditiile in care vom pastra o evolutie favorabila sau ramanem pe un platou, putem sa ne gandim sa avem cele trei scenarii pe care sa le putem aplica la dispozitia DSP, inspectoratelor scolare judetene, comitetelor judetene pentru situatii de urgenta adaptata la fiecare unitate, sa putem gestiona prezenta cat mai multor copii la scoala cu precautiile pe care le mentionam. (…) In conditiile in care fiecare gestioneaza atat circuite, desfasurarea orelor, a pauzelor in conditii normale si respectand acele reguli, putem spera ca vom avea cat mai multi copii la inceputul anului scolar. Am stabilit reguli pentru toate scenariile in vederea aplicarii acestor proceduri de incepere a anului scolar”, a spus Nelu Tataru.



Citește mai departe

Rusia a înregistrat primul vaccin împotriva COVID-19

Rusia a înregistrat primul vaccin împotriva COVID-19




Extern
Rusia a înregistrat primul vaccin împotriva COVID-19

De Redactia Observator. Publicat pe 11.08.2020 la 14:29
Actualizat pe 11.08.2020 la 17:02
Primul vaccinul din lume împotriva infectării cu noul coronavirus a fost înregistrat în Rusia. Vaccinul a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii, chiar în această dimineaţă. Anunţul a fost făcut de preşedintele Vladmir Putin, în timpul şedinţei de guvern de astăzi, moment în care a adăugat că una dintre fiicele sale a fost vaccinată şi deja se simte mai bine. De asemenea, Putin a subliniat că vaccinul a fost supus tuturor testelor necesare şi s-a dovedit eficient. La rândul său, Ministerul Sănătăţii a adăugat că vaccinul dezvoltat în Rusia şi-a confirmat siguranţa. Producţia la scară largă a vaccinului ar urma să înceapă în septembrie, iar vaccinarea în masă poate începe chiar o lună mai târziu, spun oficialii ruşi. Până să ajungă însă la populaţie, primii vaccinaţi vor fi cei care lucrează în sistemul medical, profesorii şi alte grupuri de risc.



Citește mai departe

Israelul începe în toamnă testarea pe oameni a vaccinului anti-Covid. Interviu cu Ambasadorul David Saranga

Israelul începe în toamnă testarea pe oameni a vaccinului anti-Covid. Interviu cu Ambasadorul David Saranga





Testarea se va desfăşura în trei etape.
Vaccinul e dezvoltat de un institut de stat din Israel.
Ce trebuie să ştii: Vaccinul anti-Covid e dezvoltat de Institutul de Biologie şi Cercetare din Israel, care aparţine de Ministerul Apărării. Potrivit ambasadorului David Saranga, la începutul lui octombrie va debuta prima etapă a testării, care va fi făcută pe 100 de oameni. Cea de-a doua etapă ar viza o mie de persoane şi s-ar putea încheia în decembrie. A treia etapă de testare, cu 30 de mii de persoane, ar putea începe în ianuarie. Dacă testele vor da rezultatele aşteptate, Israelul speră să aibă vaccinul până la finalul lunii martie 2021.

Interviul cu Ambasadorul Israelului în România

(Reporter): Domnule ambasador, mulţumim mult că ne-aţi primit. Avem veşti bune din Israel. Un vaccin, curând, împotriva noului coronavirus. Puteţi să ne spuneţi mai multe?

(Ambasadorul David Saranga): Aşa sperăm. Săptămâna trecută, joi, Institutul de Biologie şi Cercetare din Israel a anunţat că are un produs în mână. Asta înseamnă că acum trebuie să trecem prin câteva teste. Sunt trei faze pe care trebuie să le desfăşurăm dar, în curând, o să începem sau institutul o să înceapă testarea pe oameni.

(Reporter): Cât de curând vom avea aceste vaccin dacă totul decurge aşa cum trebuie?

(Ambasadorul David Saranga): În primul rând trebuie să avem răbdare pentru că asta nu se face de pe o zi pe alta. Vorbim despre două etape. Prima va fi până la sfârşitul anului. Până la sfârşitul lui decembrie o să trecem de prima faza de testare şi de a doua. Şi sperăm că, până la sfârşitul lui martie, anul viitor, o să avem produsul în mână. Ce m-a făcut pe mine să fiu foarte optimist a fost că directorul institutului a anunţat că avem un produs şi un produs bun în mână şi, ştiind că institutul respectiv ţine de Ministerul Apărării, mi se pare că este o veste bună şi putem să fim optimişti.

(Reporter): Cunoaşteţi mai multe detalii, pe câte persoane se va testa, când începe testarea, avem un orizont de timp mai precis, toamnă, o lună anume?

(Ambasadorul David Saranga): Testele vor începe în luna octombrie, la începutul lunii octombrie, asta o să fie prima etapă. Şi atunci vorbim de o testare pe 100 de oameni. Asta este prima etapă. A doua etapă o să fie pe 1.000 de persoane. Şi a treia etapă care o să înceapă anul viitor în luna ianuarie, atunci vorbim de 30.000 de oameni. Nu trebuie să uităm că avem 3 etape. 100 de persoane, dacă totul merge bine atunci trecem la a doua etapă cu o mie de persoane şi apoi la a treia etapă cu 30.000 de persoane.

(Reporter): Avem două vacinuri care au intrat în faza testelor pe oameni. Vaccinul britanic şi cel american. Totuşi, vaccinul israelian este diferit. Foloseşte o tulpină care nu produce boala la oameni şi este vorba despre o singură doză.

(Ambasadorul David Saranga): O să vă spun care este diferenţa. Diferenţa este că orice vaccin, orice vaccin în afară de acesta israelian este produs de o companie privată. Vaccinul este produs de un institut care aparţine statului. Asta ce înseamnă, înseamnă că nu vorbim mult până ce nu avem ceva palpabil. Asta înseamnă că nu vorbim mult până nu avem rezultate. Asta înseamnă că institutul respectiv, care este foarte prestigios, dacă a spus că are un produs bun în mână atunci pot să fiu sigur, sau lumea poate să fie sigură că este ceva foarte serios. În acest sens vreau să spun încă câteva lucruri, poate că este relevant. Astăzi, avem în lume peste 160 de vaccinuri sau produse care trebuie să fie testate. Dintre acestea vorbim doar de 20 de vaccinuri care vor fi testate pe oameni. Şi cred că, dintre acestea, produsul nostru poate să lase loc de optimism.

(Reporter): Acelaşi institut care produce acest vaccin a cerut aprobare pentru 8 tipuri de anticorpi care vor sta la baza unui tratament pentru COVID. Nu doar ne vom imuniza, vom şi trata acest virus?

(Ambasadorul David Saranga): Sute de cercetători încearcă să găsească o soluţie. Vorbim despre vaccinuri, medicamente, vorbim despre metode de trata COVID-19. Sunt mai multe metode, fiind însă un institut care aparţine Ministerului Apărării al Israelului nu ştim foarte multe până nu avem un produs sigur în mână. Sunt mai multe metode pe care încercăm să le găsim în Israel, dar această veste care a venit din partea Institutului israelian de Biologie şi Cercetare este o veste foarte bună!

(Reporter): Vorbiţi foarte bine limba română şi sunteţi aici de un an şi jumătate.

(Ambasadorul David Saranga): Sunt aici de un an şi jumătate, dar este pentru a doua oară când sunt în România. Prima dată a fost acum 20 de ani. Atunci am venit ca vice-ambasador al Israelului în România şi m-am întors acum un an şi jumătate.

(Reporter): Practic, vorbeaţi deja limba română.

(Ambasadorul David Saranga): Am studiat înainte de a veni pentru prima dată în România. Pentru 20 de ani nu am mai vorbit deloc română şi acum am început din nou.

(Reporter): Vă mulţumesc mult!

(Ambasadorul David Saranga): Mulţumesc mult, a fost o plăcere!

În articolul :



Citește mai departe

Al patrulea caz de COVID-19 la Ministerul Sănătăţii

Al patrulea caz de COVID-19 la Ministerul Sănătăţii



Ministerul Sănătăţii a confirmat, marţi seara, al patrulea caz de COVID-19 în cadrul anchetei epidemiologice demarate la nivelul instituţiei.Potrivit unei informări de presă transmisă de minister, persoana infectată este simptomatică şi se află în izolare, urmând a fi internată într-un spital de boli infecţioase pentru investigaţii.Primul angajat al Ministerului Sănătăţii infectat cu COVID-19 a fost depistat luni. AGERPRES/(AS – autor: Cătălin Alexandru, editor: Karina Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Cum au supraviețuit restaurantele în timpul pandemiei. Terase deschise în spații neconvenționale

Cum au supraviețuit restaurantele în timpul pandemiei. Terase deschise în spații neconvenționale



Terasele care au fost deschise în această vară i-au ajutat pe proprietarii de restaurante. Ca să poată supraviețui, au fost nevoiți să amenajeze spații de servire în locuri neconvenționale.

Curtea unei fabrici, o străduță îngustă sau grădina unui vecin sunt soluții găsite de antreprenori și apreciate de clienți.Cu o terasă amenajată în curtea unei foste fabrici de pantofi și decorată cu vechile mașini de cusut – un antreprenor din Brașov speră să-și păstreze clienții câștigați cu greu, în ani de muncă. Acum le oferă mai mult decât o cafea bună sau o bere rece.Flavia Stamate, antreprenor: „Avem activități culturale, teatru, seri de film, vizionare de animație. Oamenii au primit foarte bine deschiderea, primesc foarte bine serile de film, vin, sunt alături de noi.”Admistratorii unui mic bistro din centrul istoric al Brașovului au înțeles repede că o terasă le-ar salva afacerea și au găsit un loc pentru ea după colț, pe strada vecină.
Gabriela Enache, antreprenor: „Pentru că nu avem loc să punem terasa în față, ne-am gândit să deschidem aici în partea aceasta trerasa, pe strada Paul Richter, ca să ducem afacerea în continuare.”Până la începutul crizei epidemiologice acesta era unul dintre cele mai sofisticate restaurante din centru istoric al Brașovului. Accesul se făcea doar cu rezervare și o listă lungă de așteptare. Acum este închis, dacă ar fi avut câțiva metri pătrați cât pentru o mică terasă, poate ar fi reușit să supraviețuiască.În lipsa clienților săi de baza – turiștii străini – un hotel de 5 stele din Brașov a fost nevoit să își regândească activitatea. A transformat parcul cu flori și fântână arteziană în terasă, unde îi așteaptă în primul rând pe localnici.Codruț Defta, reprezentantul unui complex: „Noi am venit cu un meniu accesibil oricărui buzunar, un meniu de 39 de lei, pentru absolut toți clienții și brașovenii, dar și pentru cei care locuiesc în hotel. 39 de lei înseamnă un meniu coplet cu un fel de bază, un starter și un desert.”Client: „Atâta vreme cât restaurantele bune din oraș au alternativa asta a teraselor este un căștig atât pentru publicul din Brașov cât și pentru turiștii care ar veni aici.”Un studiu realizat de patronatul din industria ospitalității arată că pentru mai mult de jumătate dintre terase, încasările au scăzut cu 80 la sută față de anul trecut. Au mai puține locuri din cauza distanțării, dar și clienții sunt mai strânși la pungă.Răzvan Pascu, consilier în turism: „Dacă vă uitați pe site-urile cu oferte sunt foarte multe afaceri din horeca puse deja la vânzare și sunt puse la vânzare la sume chiar ridicole. Adică oamenii nu mai vor nici măcar să își recupereze investiția ci vor pur și simplu să nu mai fie legați de plata unei chirii, de un contract care-i ține legați”
Cei care au afaceri în domeniul ospitalității vor trage linie la toamnă, odată cu venirea frigului. Dacă nici atunci nu vor putea deschide activitatea în interior, pierderile vor fi uriașe.



Citește mai departe

Țara europeană în care pandemia „evoluează în sens rău”. Ce măsuri se vor lua

Țara europeană în care pandemia „evoluează în sens rău”. Ce măsuri se vor lua



Premierul francez Jean Castex a înăsprit marţi tonul în contextul unei ”situaţii epidemiologice care evoluează într-un sens rău”.

Premierul a anunţat o intensificare a controalelor pentru respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus, o nouă măsură pe care o solicită fiind purtarea obligatorie a măştii şi în spaţiile deschise.”O spun cu o formă de gravitate: dacă nu reacţionăm colectiv ne expunem unui risc ridicat de relansare epidemică ce va fi dificil de controlat”, a avertizat premierul francez, citat de AFP, în timpul unei vizite într-un spital din oraşul Montpellier.O revenire a epidemiei ”va pune din nou sub presiune ansamblul lanţului sanitar (…), economia noastră, sistemul nostru educaţional, viaţa noastră colectivă şi culturală”, a mai atenţionat Jean Castex, după ce în ultima săptămână Franţa a înregistrat 10.800 de noi cazuri de COVID-19, acum numărul zilnic al noilor contagieri fiind de circa 2.000, faţă de aproximativ 1.000 cu trei săptămâni în urmă.Franţa va depăşi săptămâna aceasta ”pragul de atenţie” de 20 de cazuri săptămânale la 100.000 de locuitori, a mai spus premierul francez. El a remarcat o diminuare a respectării măsurile preventive de către populaţie şi a anunţat că le va solicita prefecţilor că convingă aleşii locali să extindă cât mai mult posibil purtarea măştii în spaţiile publice deschise, decizie deja luată de zeci de oraşe franceze, inclusiv Paris şi Marsilia, care au impus purtarea măştii şi în aer liber pe anumite străzi.
Ca urmare a evoluţiei nefavorabile a epidemiei a fost prelungită până pe 30 octombrie interdicţia organizării de evenimente cu mai mult de 5.000 de persoane, care urma să expire pe 30 august.Jean Castex a anunţat şi o intensificare a controalelor privind ”respectarea ansamblului regulilor destinate prevenirii propagării virusului, respectarea gesturilor barieră, a purtării măştii”, mai ales în restaurante, sau a respectării ”obligaţiilor de declarare a adunărilor cu mai mult de zece persoane”.



Citește mai departe

Nouă localități din Hunedoara, în pericol de carantinare. Numărul cazurilor crește alarmant

Nouă localități din Hunedoara, în pericol de carantinare. Numărul cazurilor crește alarmant



Prefectura judeţului Hunedoara a atras atenţia, marţi, asupra numărului mare de cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 51 de persoane pozitive la noul coronavirus, iar nouă localităţi se află la limita legală pentru declararea carantinei.

“Potrivit datelor centralizate, la nivelul judeţului se constată o creştere a cazurilor şi în ultimele 14 zile iar, potrivit specialiştilor, răspândirea infecţiei este comunitară. În acest context, prefectul judeţului, Vasilică Potecă, preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, solicită locuitorilor să respecte cu mai mare responsabilitate măsurile de prevenire a infecţiei”, se arată într-un comunicat al Instituţiei Prefectului.Cele mai multe cazuri active sunt în oraşele Hunedoara, Orăştie, Deva, Haţeg şi Călan.Prefectul a mai solicitat primarilor şi administraţiilor locale din cele 69 de comune şi oraşe ale judeţului Hunedoara să verifice pe plan local aplicarea măsurilor luate pentru limitarea răspândirii infecţiei cu COVID-19.Pentru că nouă localităţi hunedorene se află la limita de a intra în carantină, prefectul a cerut primarilor din aceste unităţi administrativ-teritoriale să convoace Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi să adopte măsuri suplimentare pentru a evita această situaţie.
Imediat ce aceste decizii vor fi luate în plan local, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă le va analiza, le va supune aprobării şi va decide aplicarea lor, deîndată, precizează Instituţia Prefectului Hunedoara.În funcţie de analiza fiecărei situaţii în parte, în localităţile unde numărul de cazuri active este mai mare de 3 la 1.000 locuitori se poate institui carantina, dacă sunt constataţi şi alţi factori care pot duce la agravarea situaţiei, arată Prefectura Hunedoara.Conform datelor transmise marţi de Grupul de Comunicare Strategică, de la debutul pandemiei de COVID-19 în judeţul Hunedoara au fost înregistrate 1.178 de îmbolnăviri cu COVID-19, cu 51 mai multe faţă de ziua precedentă.



Citește mai departe

Focar de COVID-19 într-o fabrică din Arad. Câte persoane au fost infectate

Focar de COVID-19 într-o fabrică din Arad. Câte persoane au fost infectate



Un focar de COVID-19 a fost declarat, marţi, într-o fabrică din zona industrială de la marginea municipiului Arad, unde zece angajaţi au fost depistaţi infectaţi cu SARS-CoV-2, iar o întreagă linie de producţie a fost închisă.

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Arad, Hotra Timiş, a declarat pentru AGERPRES că toţi angajaţii contacţi direcţi ai celor bolnavi sunt în izolare la domiciliu, iar focarul e considerat izolat.”Avem un focar la o companie, unde am identificat zece angajaţi pozitivi. Astăzi, o echipă de medici epidemiologi s-a deplasat la faţa locului, au fost izolaţi lucrătorii de pe o întreagă linie de producţie. Recomand în continuare ca Zona Industrială Arad să crească măsurile de prevenţie şi de protecţie, să aibă grijă la monitorizarea continuă a angajaţilor. Acest focar îl considerăm izolat, monitorizăm toţi contacţii, care sunt în izolare la domiciliu”, a spus şeful DSP Arad.În acest moment, în judeţ sunt în evoluţie şase focare de COVID-19, cel de la fabrică, unul la un centru de îngrijiri paleative din localitatea Ghioroc şi patru în comunităţile din Bonţeşti, Pâncota, Seleuş şi Sâmbăteni.De la începutul pandemiei, în judeţul Arad au fost confirmate 1.312 cazuri de COVID-19, din care 32 în ultimele 24 de ore, iar 100 de pacienţi spitalizaţi au decedat.



Citește mai departe

Actrița Alyssa Milano probleme după luni de luptă cu Covid-19

Actrița Alyssa Milano probleme după luni de luptă cu Covid-19





Actrița face un apel la oameni să poarte masca de protecție
Alyssa Milano s-a îmbolnăvit în luna martie de Covid-19
„M-am gândit să vă arăt ce face Covid-19 părului. Luați boala asta în serios”, a scris Milano pe Instagram. Apoi și-a periat părul și le-a arătat fanilor smocul de păr care i-a căzut. „Purtați naibii masca!”.

Într-un interviu pentru CNN, actrița a spus că acum așteaptă sfatul medicilor despre cum să își continue recuperarea, spunând că nu îi este clar ce trebuie să facă.

„Problema mea este că nu există indicații odată ce te recuperezi. Nu știu dacă trebuie să mă duc să îmi fac control la inimă sau la plămâni. Sunt îngrijorări despre sistemul vascular. Trebuie să îmi fac toate investigațiile? Nu exsită nicio procedură, pentru că totul este nou”, a spus Alyssa Milano.

Actrița a mai postat săptămâna trecută o fotografie cu ea din 2 aprilie, când a fost depistată pozitiv cu Covid-19, purtând un aparat respirator (foto centru). „Așa arătam pe 2 aprilie, bolnavă de 2 săptămâni. Niciodată nu am fost atât de bolnavă. Totul durea. Nu mai aveam miros. Părea că am un elefant care s-a așezat pe pieptul meu. Nu puteam respira, nu puteam să țin mâncarea în mine. Am pierdut 4 kilograme în două săptămâni”, a povestit Milano.

Alyssa Milano și-a implorat fanii să poarte mască, să se distanțeze social și să se spele pe mâini, pentru că nu își dorește să mai treacă cineva prin ce a trecut ea.

„Vreau să știți că boala asta nu este o vrăjeală. Credeam că o să mor. Mă simțeam ca și cum aș muri. Nu vreau ca nimeni să se simtă ca mine”, a spus actrița.



Citește mai departe

Câți oameni au murit din cauza dezinformării despre COVID-19. Urina de vacă sau de cămilă, printre leacuri

Câți oameni au murit din cauza dezinformării despre COVID-19. Urina de vacă sau de cămilă, printre leacuri




Dezinformarea cu privire la coronavirus a fost foarte des întâlnită, de la izbucnirea pandemiei, de cele mai multe ori fiind vorba despre zvonuri, stigmatizare și teorii ale conspirației. Din această cauză au existat infectări suplimentare, iar mii de oameni au murit sau au avut nevoie de asistenţă medicală, conform unui studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene. Studiul a fost realizat de o echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv din Australia, Japonia şi Thailanda, după analiza celor mai răspândite zvonuri, a stigmatizărilor și a teoriilor conspiraționiste care au circulat pe diverse platforme de internet, pe site-urile de verificare a informațiilor, pe Facebook, Twitter și chiar site-uri de știri.Autorii studiului vorbesc despre infodemie (supraabundență de informații, fie adevărate, fie false) și spun că, deoarece este foarte greu de făcut acest lucru în timp real, au fost analizate date compilate între 31 decembrie 2019 şi 5 aprilie 2020. În acest interval au fost identificate peste 2.300 de surse în 25 de limbi, din 87 de țări. Distribuția infodemiei cu privire la coronavirus, în perioada în care a fost făcut studiul. Majoritatea informațiilor făceau referire la boală, cum se transmite și mortalitate (24%), apoi cu privire la măsurile de control a virusului (21%), tratamente și leacuri (19%), cauzele bolii și originea ei (15%), violență (1%) și altele (20%). Astfel, autorii studiului au descoperit că aproximativ 82% dintre aceste informații erau false.„Dezinformarea alimentată de zvonuri, stigmatizare și teoriile conspirației poate avea implicații serioase asupra indivizilor și a comunităților, dacă iau fața regulilor bazate pe informații certe. Instituțiile de sănătate trebuie să urmărească dezinformarea cu privire la COVID-19 în timp real și să implice comunitățile locale și guvernele pentru a demasca informațiile false”, spun autorii studiului.Potrivit documentului, stigmatizarea se referă la defăimarea ori discriminarea persoanelor care ar putea fi infectate, iar acestea, din cauza rușinii, nu merg la spital pentru a se trata sau merg mult mai târziu, când situația se înrăutățește. Totodată, aici a fost inclusă și insultarea personalului medical sau a persoanelor asiatice care călătoreau în alte țări sau care locuiau în alte țări.Autorii studiului precizează că acest lucru s-a observat și când a izbucnit epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), între 2002-2003.Astfel, este dat ca exemplu cazul unei asistente cu origini chinezești din Australia, căreia un pacient i-a spus că nu ar fi trebuit să dea mâna cu ea, deoarece s-ar fi putut infecta cu coronavirus, ori al unui indian care s-a sinucis de teamă ca s-a infectat cu COVID-19, însă fără ca acesta să se fi testat înainte.În ceea ce privește violența provocată de infodemie, este amintit cazul autobuzelor atacate de protestatari, în Ucraina, în care erau transportau cetățenii evacuați din China.Impactul informațiilor false Potrivit cercetării, aproximativ 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.De exemplu, informaţiile eronate care au circulat pe rețelele sociale din India i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de COVID-19, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.Mai mult, unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.Cercetătorii au analizat și impactul pe care l-au avut informațiile false asupra sistemului de sănătate din mai multe țări, inclusiv din România. În cazul țării noastre, au circulat mai degrabă zvonurile, iar impactul a fost minim.Însă, țări precum SUA, China, India, Indonezia, Brazilia sau Spania impactul dezinformării a fost major.Cu privire la teoriile conspirațiilor, cea mai des întâlnită în acea perioadă era că boala este o armă biologică creată de agențiile secrete. Au circulat și cele că mai multe țări au fabricat coronavirusul și l-au răspândit în China, ca parte a războiului economic, sau că, dimpotrivă, Beijingul a fabricat virusul într-un laborator din Wuhan cu scopul de a crea o armă.Este amintită și teoria conspirației conform căreia virusul a fost creat pentru a opri creșterea populației, dar și cele cu privire la tratamente și vaccinul împotriva COVID-19. Nu în ultimul rând, zvonurile au dus în unele țări la cozi uriașe la supermarketuri și la rafturi golite.În concluzie, oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.(Redactor: George Costiță)



Citește mai departe