Preşedintele brazilian Bolsonaro a numit un general de armată în funcţia de ministru al sănătăţii

Preşedintele brazilian Bolsonaro a numit un general de armată în funcţia de ministru al sănătăţii



Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a numit miercuri un general de armată în funcţia de ministru al sănătăţii, după ce doi miniştri precedenţi au demisionat din cauza modului în care acesta a gestionat creşterea contaminărilor cu COVID-19 în ţară, au informat mass-media locale, citate de dpa.Eduardo Pazuello, noul ministru, fusese deja numit ministru interimar al sănătăţii după ce Nelson Teich a demisionat în urmă cu peste două săptămâni.Bolsonaro a spus că aşteaptă ca generalul – care nu avea până atunci experienţă în domeniul sănătăţii – “să stea mult” în noua funcţie. “El este un bun manager şi va exista o bună echipă de medici care va lucra în subordinea lui”, a transmis portalul UOL cuvintele preşedintelui brazilian.În perioada în care Pazuello a fost ministru interimar al sănătăţii, guvernul a recomandat utilizarea de medicamente anti-malarie pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, în pofida faptului că Teich a atenţionat asupra efectelor lor secundare.Posturile-cheie din cabinetul lui Bolsobaro sunt ocupate tot mai frecvent de oameni cu formaţie militară.Brazilia a înregistrat marţi un număr record de decese puse în legătură cu noul tip de coronavirus: 1.262 de decese, care au majorat numărul total de morţi cauzate de COVID-19 în această ţară la 31.199.De asemenea, Ministerul Sănătăţii brazilian a raportat aproape 29.000 de noi contaminări, numărul total de cazuri ajungând la 555.383.După SUA, Brazilia este ţara care a înregistrat oficial cel mai mare număr de persoane contaminate cu noul tip de coronavirus. AGERPRES/(AS – autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Donald Trump, mesaj pentru protestatarii din Statele Unite

Donald Trump, mesaj pentru protestatarii din Statele Unite





Donald Trump ar vrea o intervenție a Gărzii Naționale împotriva protestatarilor.
Mai mulți polițiști au fost răniți grav în ultimele conflicte.
Luptele de stradă iau amploare în Statele Unite, pentru a şaptea zi la rând. Protestatarii au trecut la artileria grea.

În Las Vegas, un poliţist a fost împuşcat în cap, iar în St Louis, alţi patru agenţi au fost răniţi de focurile de armă trase din mulţime. Violenţe extreme au avut loc şi în Buffalo.

Situaţia a degenerat şi mai mult după ce o autopsie independentă, cerută de familia lui George Floyd, a stabilit că acesta a murit asfixiat, după opt minute în care poliţistul a stat cu genunchiul pe gâtul lui.

Jamie Foxx, actor: Când vorbesc cu nepoţii mei, cu fiica mea, încerc să îi învăţ cum să se comporte, când văd un poliţist. Încep să nu mai am ce să le spun. Nu ar trebui să se întâmple asta. Nu aşa ar trebui să fie în America anului 2020.

Protestatarii devastează magazine de lux, din care ies cu braţele pline de încălţâminte, haine, electrocasnice sau gadgeturi.

Vizibil iritat de revolta care a cuprins ţara, Donald Trump îi ameninţă pe manifestanţi cu armata.

Donald Trump, preşedintele Statelor Unite: Voi lupta pentru a vă proteja. Sunt preşedintele legii şi al ordinii şi un aliat al protestatarilor paşnici. Dacă un oraș sau stat refuză să ia măsurile necesare pentru a apăra viața și proprietatea locuitorilor săi, atunci voi mobiliza armata Statelor Unite și voi rezolva rapid problema pentru ei.

Reacţia vine după ce, vineri şi duminică seara, Donald Trump şi familia prezidenţială au fost duşi de agenţii Secret Service în buncărul de la Casa Albă, de teama manifestanţilor furioşi. Refugiul se întinde pe cinci etaje, a fost construit în urmă cu un deceniu şi a costat aproape 400 de milioane de dolari. Din acest adăpost, Donald Trump le-a cerut celor 50 de guvernatori să intervină în forţă împotriva manifestanţilor.

Donald Trump, președintele Statelor Unite: A fost atât de gravă situația în urmă cu câteva nopți, încât oamenii nu ar fi fost deranjați de o forță de ocupație. Mi-aș fi dorit să avem o forță de ocupație acolo. Dar, pentru un motiv care îmi scapă, nu știu care e, guvernatorii nu vor să apeleze la Garda Națională.

Într-un exerciţiu de imagine, Donald Trump a mers în faţa bisericii de lângă Casa Albă, parţial incendiată de protestatari, pentru o şedinţă foto, cu Biblia în mână. Doar că a ţinut cartea sfântă invers. Înainte de vizita lui, jandarmii au îndepărtat protestatarii cu gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi grenade iritante, deşi aceştia erau paşnici.

Armata nu a mai fost mobilizată pe străzi, în Statele Unite, de aproape 30 de ani, de la protestele violente din Los Angeles, când 63 de oameni au murit. Revolta a izbucnit atunci după ce patru poliţişti au fost achitaţi într-un proces în care erau acuzaţi că aproape au omorât în bătaie un bărbat de culoare.



Citește mai departe

Aproape 3.000 de români, luaţi în Armată. Câţi bani vor primi

Aproape 3.000 de români, luaţi în Armată. Câţi bani vor primi



Pe timp de pandemie, armata română a devenit extrem de atractivă. Șomajul tehnic și ideea unui loc de muncă sigur, acum, când lumea este dominată de nesiguranță, i-au adus pe tot mai multi români la centrele de înrolare.

Sunt aproape 7 candidați pe un post de soldat gradat profesionist, mai mult cu o treime față de anul trecut. Adică sunt 18.500 de candidați pe 2.810 locuri.Alina se visează în uniformă militară de mică, dar recunoaște că pandemia de Covid 19 a fost momentul hotărâtor.Asistent manager și instructor la o sală de dans, închisă și acum, ea spune că nu vrea să se mai întoarcă în domeniu. Își dorește o carieră militară.Alina Manu: ”Ceea ce s-a întâmplat mi-a schimbat perspectiva. Vreau un loc de muncă stabil, vreau să fac asta. Mă văd în uniformă și îmi place foarte mult ideea. Nu am emoții, sunt antrenată, mă mai antrenez.”
De antrenat, se antrenează și Bogdan, un tânăr de 19 ani care a rămas fară loc de muncă. Lucra într-un restaurant și simte că a venit momentul să pună punct unei schimbări.Bogdan Asan: ”E un job stabil și crează siguranță. Pe perioada pandemiei, am stat în casă. Și asta m-a influențat.”Tot în perioada de izolare, a luat și Gabriel decizia de a concura pentru un post activ în Armata Română. Nu a susținut încă Bacalaureatul, dar este cât se poate de hotărât.Gabriel Preduț: ”Când spui militar, privești job-ul cu multă seriozitate. o carieră cu potential. Mai ales faptul că 2 luni am stat degeaba chiar m-a impulsonat să fac ceva.”Înscrierile s-au încheiat, iar candidații așteaptă cu emoție începerea examinărilor. Cei care vor fi acceptați vor sta 4 luni într-o cazarmă, unde se vor pregăti, apoi vor fi arondați unei unități. Și vor fi soldați activi în armata română.Față de anul trecut, pentru o lună de zile, sunt mai mulți cu 35% cei care au fost contactati și consilați în vederea alegerii carierei militare.Cei care vor fi acceptați vor lua un salariu de aproximativ 3.000 de lei. Daca avansează, salariul crește. În armată, pe lângă haine, primesc și bani de chirie sau locuință de serviciu.
Pentru misiuni, soldații mai iau aproximativ 70 de euro pe zi, iar o dată ieșiți la pensie vor primi mai mult decât în alte domenii. Pensia medie de serviciu pentru militari ajunge la 3.500 de lei.



Citește mai departe

Trump ameninţă că va trimite armata pe străzi pentru a pune capăt protestelor

Trump ameninţă că va trimite armata pe străzi pentru a pune capăt protestelor



Preşedintele Donald Trump s-a angajat luni să restabilească ordinea într-o ţară afectată de revolte, ameninţând că va desfăşura armata dacă nu se pune capăt violenţei în oraşele americane, informează AFP.

La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.Ca răspuns la aceste tulburări sociale, preşedintele Donald Trump a anunţat luni pe un ton marţial desfăşurarea a “mii de soldaţi puternic înarmaţi” şi de poliţişti la Washington pentru a pune capăt “revoltelor” şi “jafurilor”.Liderul de la Casa Albă a declarat că tulburările din capitala federală sunt “o ruşine”.Apelând la guvernatori ca să acţioneze rapid şi ferm pentru a “domina străzile” şi a întrerupe spirala violenţelor, preşedintele american a lansat următorul avertisment: “Dacă un oraş sau un stat refuză să ia deciziile necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea locuitorilor săi, voi desfăşura armata americană pentru a rezolva rapid problema în locul lor “, Trump denunţând, în context, acte de “terorism intern”.
În timp ce preşedintele făcea declaraţii în grădina Casei Albe, care avea aerul unei tabere fortificate, poliţia trăgea cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii adunaţi în faţa complexului prezidenţial. Obiectivul poliţiştilor era acela de a elibera spaţiul ce duce spre Biserica Sfântul Ioan, o clădire emblematică din apropiere degradată duminică seara şi unde preşedintele american s-a deplasat pe jos, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a face o poză cu o Biblie în mână.Zeci sau chiar sute de mii de americanii au demonstrat sâmbătă şi duminică împotriva brutalităţii poliţiştilor, a rasismului şi a inegalităţii sociale, exacerbate de criza COVID-19.Luni, metropola New York a anunţat dublarea forţelor de poliţie şi interdicţie de circulaţie între orele 23:00 luni şi 05:00 marţi.De la Boston la Los Angeles şi de la Philadelphia la Seattle, mişcarea de protest a fost în mare parte paşnică în timpul zilei, dar au fost provocate şi incendii nocturne şi distrugeri pe scară largă.Nici demiterea agentului de poliţie vinovat Derek Chauvin, nici arestarea sa ulterioară nu au calmat spiritele. Dimpotrivă: protestele s-au răspândit în cel puţin 140 de oraşe americane.Pentru a stăpâni confruntările în care s-au amestecat manifestanţi, infractori şi forţe anti-revoltă, soldaţii Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi în mai mult de 20 de oraşe americane, într-un climat de tensiune nemaiîntâlnit din anii 1960.



Citește mai departe

SUA: Preşedintele Trump ameninţă cu desfăşurarea armatei dacă violenţele vor continua

SUA: Preşedintele Trump ameninţă cu desfăşurarea armatei dacă violenţele vor continua



Preşedintele Donald Trump s-a angajat luni să restabilească ordinea într-o ţară afectată de revolte, ameninţând că va desfăşura armata dacă nu se pune capăt violenţei în oraşele americane, informează AFP.La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.Ca răspuns la aceste tulburări sociale, preşedintele Donald Trump a anunţat luni pe un ton marţial desfăşurarea a “mii de soldaţi puternic înarmaţi” şi de poliţişti la Washington pentru a pune capăt “revoltelor” şi “jafurilor”.Liderul de la Casa Albă a declarat că tulburările din capitala federală sunt “o ruşine”.Apelând la guvernatori ca să acţioneze rapid şi ferm pentru a “domina străzile” şi a întrerupe spirala violenţelor, preşedintele american a lansat următorul avertisment: “Dacă un oraş sau un stat refuză să ia deciziile necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea locuitorilor săi, voi desfăşura armata americană pentru a rezolva rapid problema în locul lor “, Trump denunţând, în context, acte de “terorism intern”.În timp ce preşedintele făcea declaraţii în grădina Casei Albe, care avea aerul unei tabere fortificate, poliţia trăgea cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii adunaţi în faţa complexului prezidenţial. Obiectivul poliţiştilor era acela de a elibera spaţiul ce duce spre Biserica Sfântul Ioan, o clădire emblematică din apropiere degradată duminică seara şi unde preşedintele american s-a deplasat pe jos, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a face o poză cu o Biblie în mână.Zeci sau chiar sute de mii de americanii au demonstrat sâmbătă şi duminică împotriva brutalităţii poliţiştilor, a rasismului şi a inegalităţii sociale, exacerbate de criza COVID-19.Luni, metropola New York a anunţat dublarea forţelor de poliţie şi interdicţie de circulaţie între orele 23:00 luni şi 05:00 marţi.De la Boston la Los Angeles şi de la Philadelphia la Seattle, mişcarea de protest a fost în mare parte paşnică în timpul zilei, dar au fost provocate şi incendii nocturne şi distrugeri pe scară largă.Nici demiterea agentului de poliţie vinovat Derek Chauvin, nici arestarea sa ulterioară nu au calmat spiritele. Dimpotrivă: protestele s-au răspândit în cel puţin 140 de oraşe americane.Pentru a stăpâni confruntările în care s-au amestecat manifestanţi, infractori şi forţe anti-revoltă, soldaţii Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi în mai mult de 20 de oraşe americane, într-un climat de tensiune nemaiîntâlnit din anii 1960.Această reacţie de securitate de amploare a fost însoţită de utilizarea vehiculelor blindate, a gazelor lacrimogene şi a gloanţelor de cauciuc.Chicago, Denver, Los Angeles, Salt Lake City, Cleveland, Dallas şi Indianapolis au impus restricţii de circulaţie. La Washington, instaurarea stării de asediu a fost prelungită luni începând cu ora 19:00, iar în Los Angeles, de la ora 18:00. AGERPRES/(AS – autor: Raluca Anghel)Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris. AGERPRES/(AS – autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)



Citește mai departe

Donald Trump anunță că mobilizează armata pentru a pune capăt „terorismului intern”

Donald Trump anunță că mobilizează armata pentru a pune capăt „terorismului intern”




Președintele american Donald Trump a anunțat luni că va trimite „mii și mii de militari” care să pună capăt „răscoalelor și fărădelegilor” ce au loc în țară, considerând că violențele sunt provocate de elemente ce țin de „terorismul intern”. Este o decizie controversată din punct de vedere juridic, dar șeful Casei Albe a invocat o lege din 1807 care i-ar da dreptul să mobilizeze armata pe teritoriul Statelor Unite.Decizia vine după ce, potrivit unei înregistrări audio obținute de presa americană, Donald Trump a avut o videoconferință cu guvernatorii statelor SUA, pe care i-a criticat că sunt „slabi” şi le-a cerut să adopte măsuri mai dure contra protestatarilor.Este prima declarație publică pe care o face șeful Casei Albe după moartea lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era în custodia poliției. Protestele antirasism care au urmat acestui incident au escaladat și au dus, într-o săptămână, la o criză socială care s-a extins în întreaga țară și care s-a suprapus peste criza sanitară și cea economică apărute în urma pandemiei. Protestele pașnice de la început au degenerat într-o descătușare a furiei colective, cu scene de violență și jafuri ce au determinat autoritățile să ia măsuri de sporire a securității.  Scene violente se desfășurau și luni după-amiază la Washington, în fața Casei Albe, chiar în timp ce președintele vorbea. Cu ceva timp înainte ca președintele să iasă la declarații, mulțimea de protestatari a început să fie dispersată cu ajutorul poliției călare și a gazelor lacrimogene.În District of Columbia, unitatea administrativă din care face parte Washingtonul, a fost chemată Garda Națională și au fost cerute întăriri. În ciuda intervenției a forțelor de ordine, au rămas protestatari în fața Casei Albe, care s-au auzit strigând pe toată durata cât a vorbit președintele.Redactor: Luana Păvălucă



Citește mai departe

A cincea zi de proteste în SUA, după ce un bărbat a murit în timpul unei arestări

A cincea zi de proteste în SUA, după ce un bărbat a murit în timpul unei arestări





Protestatarii şi-au revărsat mânia asupra maşinilor de poliţie.
Furia mulţimii s-a îndreptat şi împotriva ziariştilor.
Iar în numeroase metropole s-a interzis circulaţia pe timpul nopţii, în speranţa de a curma actele de vandalism. Preşedintele Donald Trump nu exclude desfăşurarea armatei în zonele cu cele mai ample incidente. Totul a pornit de la cazul unui bărbat de culoare din Minneapolis care a murit în timp ce era ţintuit la pământ de câţiva poliţişti.

Maşini incendiate, magazine jefuite şi devastate, confruntări violente cu forţele de ordine. Aşa arată în aceste zile străzi şi chiar pieţe centrale din mari oraşe americane: Atlanta, Los Angeles, Philadelphia şi chiar New York.

Cele mai grave incidente au avut loc la Minneapolis. Oraşul în care, acum câteva zile, George Floyd a murit culcat la pământ, imobilizat cu genunchiul pe gât de un poliţist.

Chiar în prima noapte de violenţe, staţia de poliţie a fost incendiată, după ce fusese evacuată.

Dan Bord: Când au dat foc la stația de poliție a fost un moment simbolic. A fost șocant dar și impresionant!

Poliţistul vinovat a fost inculpat pentru omor dar mânia oamenilor nu s-a stins. După patru nopţi de confruntări, primăria a interzis circulaţia pe timpul nopţii. I-au urmat exemplul şi alte oraşe unde, de asemenea, protestele au degenerat.

Sute de oameni au fost arestaţi după ce manifestaţiile, la început paşnice, au degenerat în acte de violenţă şi vandalism. Protestatarii şi-au revărsat mânia mai ales asupra maşinilor de poliţie.

Şi nu doar la Minneapolis, deoarece oamenii şi-au amintit că şi în alte părţi, forţele de ordine s-au comportat violent mai ales faţă de populaţia de culoare. Noi incidente revoltătoare au fost filmate chiar în timpul actualelor proteste.

Dar furia mulţimii s-a îndreptat şi împotriva ziariştilor, indiferent de orientarea lor. După ce sediul CNN din Atlanta a fost vandalizat, la Washington, la doi paşi de Casa Albă, un reporter al postului rival, Fox News, a fost huduit şi alungat de protestatari.

În acest timp, la Minneapolis, o corespondentă de presă suedeză a fost rănită de un glonţ de plastic tras de poliţie.

Aceasta după ce o echipă CNN fusese reţinută fără un motiv clar, în timpul unei transmisii în direct. În faţa escaladei violenţelor, preşedintele Donald Trump a promis că ordinea va fi restabilită cu orice preţ.

Donald Trump: Nu putem şi nu trebuie să permitem unei mici grupări de criminali şi vandali să ne distrugă oraşele şi să ne devasteze comunităţile. Trebuie să apărăm drepturile fiecărui cetăţean de a trăi ferit de violenţă, pagube sau teamă.

Pentagonul a anunţat că mai multe unităţi militare au fost puse în stare de alertă, pentru a fi gata să intervină în câteva ore. Deocamdată, guvernatorii mai multor state au mobilizat Garda Naţională, formată din rezervişti.

În paralel se înmulţesc şi apelurile la calm, deocamdată fără mult succes.

În articolul :



Citește mai departe

Româncă din Italia oprită cu forțele speciale și armata, după ce a luat ostatic bătrânul pe care îl îngrijea

Româncă din Italia oprită cu forțele speciale și armata, după ce a luat ostatic bătrânul pe care îl îngrijea





La fața locului au venit militari de la Batalionul 14 Calabria, forțe speciale și un negociator
Românca a fost convinsă să deschidă ușa locuinței după ore întregi de negociere
Incidentul s-a petrecut joi seara în Santa Maria del Cedro, provincia Calabria. Din senin, românca l-a imobilizat pe bătrânul de 88 de ani și a amenințat că îl va omorî dacă cineva se apropie de locuința. Mai mult, într-o vizibilă stare de agitație, femeia a început să agite un cuțit și un shotgun, gesticulând că urmează a-și face și ei rău.

Potrivit campobellonews.com, din cauza gradului mare de risc, carabinierii de la stațiile Compagnia di Scalea și Santa Maria del Cedro s-au deplasat imediat la fața locului și i-au îndepărtat pe localnici, pentru a putea implementa protocoalele speciale.

Militari de la Batalionul 14 Calabria, forțe speciale și un negociator

Mai mult, s-au activat și militarii unui departament operațional din Cosenza, care au venit cu un negociator și două echipaje speciale de la Batalionul 14 Calabria.

Forțele speciale au încercat să detensioneze situația fără a apela la armament. A fost sunat chiar și fiul femei, într-o încercare de a o convinge să îl elibereze pe bătrân. Abia la ora 6.30 dimineața românca a început să dea semne de renunțare.

După ce negociatorul i-a spus că totul se poate rezolva fără a-i agrava și mai tare situația legală, femeia a acceptat să deschidă ușa locuinței. În doar câteva secunde, militarii au imobilizat-o.

În urma unei percheziții polițiștii italieni au ridicat trei puști și 322 de cartușe deținute de bătrân.

Din primele investigații, informează sursa citată, acțiunile femeii ar fi putut fi determinate de un episod psihotic. Stresul din ultimele luni, de la izbucnirea pandemiei, ar fi putut să-i altereze starea mentală.

În articolul :



Citește mai departe

Ungaria îi cheamă în armată pe cei rămași șomeri din cauza Covid-19

Ungaria îi cheamă în armată pe cei rămași șomeri din cauza Covid-19



Ministrul ungar al apărării a anunțat că va fi introdus serviciul militar voluntar special pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă în timpul epidemiei de coronavirus, scrie hirado.hu.

Ungaria are nevoie de cât mai mulţi militari instruiţi, a transmis Tibor Benkő, ministrul ungar al apărării, la emisiunea matinală “Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public de radio “Kossuth”.Potrivit lui Benko, în ultimele două luni, tot mai multe persoane s-au arătat interesate de apărarea ţării. Pentru ei, a fost creat un serviciu militar special, bazat pe voluntariat. Salariul brut, 460 de euro pe lună 
 Scopul inițiativei este ca cetăţenii maghiari care şi-au pierdut locul de muncă din cauza epidemiei de coronavirus să poată fi angajați temporar, până îşi vor găsi un loc de muncă în viaţa civilă.
În timpul serviciului de şase luni, salariul va fi de 460 de euro brut pe lună. În plus, Forţele Armate Ungare mai asigură un spor de lucru şi masa zilnică.



Citește mai departe

E important ca România să construiască un corp de rezervă pentru Armată, pentru situaţii de urgenţă

E important ca România să construiască un corp de rezervă pentru Armată, pentru situaţii de urgenţă




Liberalul Ovidiu Raeţchi, vicepreşedinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, consideră că asigurarea necesarului de rezervişti voluntari pentru Armată poate fi o soluţie în contextul creşterii cererii de locuri de muncă pe fondul provocărilor sociale generate de pandemia de coronavirus.Ovidiu Raeţchi, foto: revista22.ro”Putem soluţiona, concomitent, două probleme: acoperirea unor lipsuri din sistemul de apărare (recent bombardierele ruseşti Tupolev au testat frontiera de est a NATO), oferind implicit şi o soluţie pentru combaterea şomajului generat de criza COVID-19. (…) În contextul internaţional actual, dominat de incertitudine economică, ameninţări hibride şi actori statali imprevizibili, consolidarea rezilienţei reprezintă un pilon al dezvoltării durabile a României. Tocmai de aceea, este important ca ţara noastră să construiască un corp de rezervă capabil să gestioneze adecvat diverse ameninţări în situaţii de urgenţă”, a scris deputatul PNL, vineri, pe Facebook, scrie Agerpres.El arată că rezervişti voluntari pot fi bărbaţi sau femei, cu domiciliul în România şi cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani.Ovidiu Raeţchi indică faptul că primele de fidelitate, recompensele prevăzute de regulamentul militar şi posibilitatea de a participa la cursuri gratuite sunt doar câteva dintre beneficiile acordate rezerviştilor, în perioadele în care participă la instruire şi la îndeplinirea misiunilor în structurile în care sunt încadraţi. El precizează că, în perioadele în care aceştia nu participă la instruire sau misiuni, continuă să fie declaraţi în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj şi beneficiază lunar de o remuneraţie.”În contextul în care unele persoane au fost fie disponibilizate, pe fondul crizei COVID-19, fie urmează să intre pe piaţa muncii, înrolarea în corpul de rezervă ar putea contribui la securitatea lor financiară”, arată el.Deputatul liberal opinează că tinerii sunt extrem de vulnerabili în această perioadă şi spune că înrolarea acestora în corpul de rezervă reprezintă o opţiune.



Citește mai departe