Coronavirus: Germania a înregistrat 333 noi cazuri de coronavirus şi 11 decese în ultimele 24 de ore

Coronavirus: Germania a înregistrat 333 noi cazuri de coronavirus şi 11 decese în ultimele 24 de ore



Autorităţile sanitare din Germania au anunţat luni că în ziua precedentă s-au înregistrat 333 de noi cazuri de noul coronavirus, numărul total al infectărilor cu COVID-19 ajungând astfel la 181.815, relatează DPA.Bilanţul deceselor a crescut cu 11 în ultimele 24 de ore, ceea ce a ridicat totalul morţilor de COVID-19 la 8.511.Alţi 600 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi, ridicând numărul total al celor care au învins virusul la 165.900, potrivit Institutului Robert Koch (RKI).Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că ţara sa a “trecut” testul coronavirusului până acum, dar a precizat că germanii au încă în faţă un efort dificil. Deşi Germania a avut un număr mare de cazuri de coronavirus, numărul de decese a rămas relativ scăzut comparativ cu alte ţări, notează DPA.Numărul de noi cazuri a scăzut dramatic după introducerea unei serii de restricţii naţionale în luna martie. Multe dintre aceste măsuri au fost ridicate gradual de autorităţile regionale din cele 16 landuri.Rata de reproducere, care măsoară capacitatea de răspândire a bolii, era sâmbătă de 1,04, ceea ce înseamnă că fiecare persoană infectată poate transmite virusul la o altă persoană.De la jumătatea lunii mai, RKI a măsurat şi rata de reproducere a virusului pe şapte zile, care fluctuează mai puţin. Aceasta era duminică de 0,90, reflectând rata infectărilor în precedentele opt până la 16 zile.AGERPRES/(AS – editor: Florin Ştefan, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Botoşani: Un copil de patru săptămâni a fost spitalizat după ce a contactat virusul COVID-19

Botoşani: Un copil de patru săptămâni a fost spitalizat după ce a contactat virusul COVID-19



Un copil în vârstă de patru săptămâni din Botoşani a fost diagnosticat cu virusul COVID-19, în timp ce mama acestuia a fost confirmată negativ, a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei.Potrivit sursei citate, bebeluşul a fost internat pe Secţia de boli infecţioase – pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă “Mavromati”, unde este supus tratamentului de specialitate.Cadrele medicale au demarat o anchetă epidemiologică pentru a se stabili sursa infecţiei, principala bănuială fiind aceea că micuţul ar fi contactat boala de la nişte rude din municipiul Suceava.Acesta este cel mai mic pacient cu coronavirus înregistrat în judeţul Botoşani de la începutul pandemiei. AGERPRES/(AS- autor: Cristian Lupaşcu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Auto: Lewis Hamilton denunţă tăcerea Formulei 1, ”dominată de albi”, în cazul morţii lui George Floyd

Auto: Lewis Hamilton denunţă tăcerea Formulei 1, ”dominată de albi”, în cazul morţii lui George Floyd



Pilotul britanic de Formula 1 Lewis Hamilton a denunţat tăcerea “celor mai mari staruri” ale Formulei 1, “dominată de albi”, după moartea lui George Floyd în Statele Unite, care a declanşat ample manifestaţii care au degenerat în conflicte, relatează AFP.”Unii dintre voi figurează printre cele mai mari vedete şi totuşi rămâneţi tăcuţi în faţa nedreptăţii”, a scris pilotul echipei Mercedes pe Instagram în noaptea de duminică spre luni, după decesul, pe 25 mai, al bărbatului de culoare în vârstă de 46 de ani în cursul unei acţiuni a poliţiei din Minneapolis (Minnesota), care a fost condamnată de numeroşi sportvi, între care Michael Jordan, Lebron James şi Serena Williams.”Nimeni nu mişcă un deget în industria mea, care este un sport dominat de albi. Eu sunt una dintre puţinele persoane de culoare şi rămân singur”, a adăugat pilotul britanic în vârstă de 35 de ani.”Credeam că veţi vedea acum de ce se întâmplă asta şi veţi reacţiona, dar nu sunteţi alături de noi”, a mai spus Hamilton.Campionul mondial en titre a declarat, totuşi, că nu susţine decât manifestanţii pacifişti, dar a adăugat că “nu poate exista pace, atât timp cât aşa zişii noştri conducători nu fac nicio schimbare, nu doar în America, ci şi în Regatul Unit, în Spania, în Italia şi oriunde”.”Maniera în care minorităţile sunt tratate trebuie să se schimbe. Noi nu ne naştem cu inima plină de rasism şi ură”, a mai spus campionul britanic.Peste tot în lume, sportivii au reacţionat la moartea lui George Floyd. În acest weekend, trei jucători de culoare din Bundesliga au adus un omagiu celui decedat pe terenurile de fotbal.
AGERPRES (AS/editor: Vlad Constantinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

Ziua internaţională a copilului (ONU)

Ziua internaţională a copilului (ONU)



“Oriunde în lume, copiii ne demonstrează forţa şi capacitatea de lider la nivelul lor, militând pentru o lume mai stabilă pentru toţi. Haideţi să îmbunătăţim abordarea şi să ne reasumăm responsabilitatea de a pune copiii pe primul plan. Drepturi egale pentru fiecare copil!”, este mesajul secretarului general al ONU, António Guterres, pentru Ziua Internaţională a a Copilului (“World Children’s Day”).Ziua internaţională a copilului a fost stabilită în 1954, fiind numită Ziua Universală a Copiilor, care se celebrează la 20 noiembrie în fiecare an, promovând colaborarea internaţională şi conştientizarea problemelor copiilor din întreaga lume, dar şi dezvoltarea bunăstării acestora.Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989. Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei, scrie site-ul www.un.org. Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei.Prin rezoluţia nr. 836, adoptată la 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări. Totodată, alte peste o sută de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, din 2017, ziua de 1 iunie este nelucrătoare.În 2020, principalele activităţi ale instituţiilor sunt legate de protejarea copiilor în condiţiile pandemiei provocate de noul coronavirus. În aceste condiţii, Teatrul de Animaţie Ţăndărică transmite gratuit online o serie de spectacole pentru copii, pe pagina oficială a instituţiei, https://www.facebook.com/teatrultandarica/. De asemenea, Teatrul Excelsior are programe online dedicate spectatorilor mici şi mari, deopotrivă: podcasturi inspirate din culisele vieţii de actor, vlogging cu şi pentru adolescenţi, momente de improvizaţie, lecturi din literatura universală pentru copiii de toate vârstele, precum şi multe alte activităţi (re)creative, care pot fi urmărite pe pagina oficială de Youtube sau pe pagina https://www.facebook.com/teatrulexcelsiorbucuresti/. La Teatrul “Ion Creangă” deja cincisprezece dintre producţiile create în ultimele stagiuni sunt transmise online pe pagina https://www.facebook.com/TeatrulIonCreanga/.Tot cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, Muzeul “Grigore Antipa” îşi reia activitatea cu publicul, aşteptând copiii să-i treacă pragul, în condiţiile impuse de starea de urgenţă.”După o lungă despărţire impusă de epidemia de coronavirus, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ îşi deschide porţile într-o zi cu o semnificaţie specială pentru copii. Şi ce cadou mai plăcut poate oferi Muzeul ‘Antipa’ copiilor, de ziua lor, decât redeschiderea sa, pe data de 1 iunie”, se arată într-un comunicat al instituţiei.AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)



Citește mai departe

SUA: Ciocniri şi tiruri cu gaze lacrimogene în faţa Casei Albe

SUA: Ciocniri şi tiruri cu gaze lacrimogene în faţa Casei Albe



Poliţia a făcut uz de gaze lacrimogene duminică în apropierea Casei Albe pentru a-i dispersa pe manifestanţii care nu au respectat interdicţia de circulaţie pe timp de noapte decretată în capitală, după modelul altor mari oraşe din SUA unde mii de persoane protestează violent de mai multe zile împotriva brutalităţii poliţiei şi a rasismului, relatează AFP.Interdicţia de circulaţie pe timp de noapte a fost impusă la Washington, Los Angeles şi Houston pentru a împiedica transformarea protestelor de după decesul lui George Floyd, un afroamerican care a murit după arestarea sa de către poliţie în Minneapolis, în noi violenţe.În timp ce administraţia preşedintelui Donald Trump îi califica pe instigatorii revoltelor drept terorişti, duminică au existat noi înfruntări între poliţie şi manifestanţi.Zeci de mii de persoane au luat parte în întreaga ţară la protestele împotriva violenţelor poliţiei şi a rasismului.La Washington, o mulţime s-a adunat în faţa Casei Albe scandând sloganuri, aprinzând focuri şi agitând pancarte.Potrivit New York Times, Donald Trump a fost dus vineri la adăpostul unui buncăr subteran de către Secret Service – serviciul de protecţie al preşedintelui şi a personalităţilor – în urma unei manifestaţii similare în faţa reşedinţei sale.

Foto: (c) JIM LO SCALZO / EPA


Deşi au afirmat că le înţeleg furia, numeroşi responsabili locali au făcut apel la manifestanţi să dea dovadă de reţinere înaintea celei de a 6-a nopţi de proteste, în timp ce Donald Trump, confruntat cu cele mai grave proteste din mandatul său, a vorbit despre “anarhişti”.Furia care a explodat la Minneapolis după decesul, pe 25 mai, a lui Floyd, de 46 de ani, provocat de un poliţist alb, s-a răspândit rapid în întreaga ţară.Mii de soldaţi ai Gărzii naţionale au fost desfăşuraţi în 15 state şi la Washington.La Saint-Paul, oraş de lângă Minneapolis, mii de persoane au manifestat împotriva rasismului şi pentru ca poliţiştii implicaţi în moartea lui George Floyd să fie traşi la răspundere.Până acum unul singur dintre ei, Derek Chauvin, a fost arestat şi inculpat pentru omucidere involuntară. El este cel care poate fi văzut într-o înregistrare virală în timp ce ţine genunchiul pe gâtul lui George Floyd timp de mai multe minute, în timp ce acesta se plânge că nu poate să respire. Chauvin urmează să compară luni în faţa unui tribunal pentru prima dată.AGERPRES/(AS – editor: Florin Ştefan, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

DOCUMENTAR: 545 de ani de la prima menţiune documentară a Craiovei

DOCUMENTAR: 545 de ani de la prima menţiune documentară a Craiovei



Prima menţiune documentară a Craiovei datează de la 1 iunie 1475.Pe teritoriul actualului municipiu Craiova este atestată locuirea neîntreruptă încă din neolitic, după cum indică lucrarea “Enciclopedia geografică a României”, autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002). Au fost identificate astfel, în perimetrul actualului oraş, vestigii neolitice (între care se remarcă ceramica pictată policrom), precum şi urmele unei aşezări datând din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului aparţinând culturii Coţofeni (2.500-1.800 î.Hr.).În acelaşi areal au fost descoperite urmele unei importante aşezări geto-dacice datând din secolul al IV-lea î.Hr. numită Pelendava. La marginea oraşului, pe terasa Jiului, au fost descoperite urmele unei aşezări civile romane şi ale unui castru roman din secolele II-III, plasate pe drumul roman ce venea de la Drobeta la Romula.Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în legendă, se arată pe site-ul https://www.primariacraiova.ro. Singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul “kralj” (rege, crai), mai indică acelaşi site.La sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti, moşie de la care provine şi numele oraşului, potrivit https://www.primariacraiova.ro.Prima menţiune documentară a localităţii Craiova datează de la 1 iunie 1475. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraş.Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică importantă din Ţara Românească, după domnie. În 1492, Vlad Călugărul, domn al Ţării Româneşti, a stabilit la Craiova reşedinţa Banilor Olteniei, unde aceasta s-a menţinut până în 1761, când a fost mutată la Bucureşti (şi desfiinţată apoi în 1831), potrivit lucrării “Enciclopedia geografică a României”.În timpul lui Mihai Viteazul (1593-1601), Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând oraşul ca un important centru politic şi militar. În Evul Mediu, Craiova a fost un centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forţelor militare şi centru de declanşare a acţiunilor antiotomane, indică site-ul https://www.primariacraiova.ro.Oraşul a avut de suferit în urma războaielor ruso-turce din 1768-1774 şi 1806-1812, de pe urma jafurilor turceşti, apoi şi de pe urma ciumei şi a incendiului din 1795 care au decimat populaţia.În secolele XVIII-XIX, Craiova a fost un important centru cultural, prin înfiinţarea unei şcoli în limba română, în 1755, a unei şcoli în limba greacă, în 1826, precum şi a unei tipografii, în 1837. Şcoala Centrală din Craiova, al doilea colegiu al ţării după cel de la Sf. Sava, a fost înfiinţată în 1826. Trăsătura caracteristică a oraşului în primele două decenii ale secolului al XIX-lea a fost dată de înflorirea economică, urbanist-edilitară, de dezvoltarea meşteşugurilor, a comerţului, a serviciilor publice. Craiova s-a menţinut şi în această perioadă ca important centru comercial al Olteniei.Locuitorii oraşului au participat la Revoluţia de la 1848, un rol de seamă avându-l corpul profesoral de la Şcoala Centrală din Craiova, în frunte cu Ioan Maiorescu.În primăvara anului 1857 s-a constituit, la Craiova, Comitetul Unionist. Tot aici a luat fiinţă un puternic centru de presă unionist, fiind scoasă prestigioasa tribună “Vocea Oltului”. La 9 octombrie 1857, Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti a votat în unanimitate programul naţional pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, la Craiova, aproximativ 5.000 de oameni au participat la o manifestare de mare sărbătoare, pe care pictorul Theodor Aman avea să o imortalizeze în celebrul său tablou “Hora Unirii la Craiova”, pictat în acelaşi an.Prin poziţia sa, Craiova a fost un centru important unde s-au luat măsurile necesare desfăşurării operaţiunilor militare din timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).

 

 

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO

Explicaţie foto: Parcul ‘Nicolae Romanescu’ din Craiova. (27 febr. 2019)

După izbucnirea Primului Război Mondial, pentru România au urmat doi ani de neutralitate (1914-1916), perioadă în care Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al Armatei I. După intrarea României în război, în august 1916, Craiova a fost ocupată de trupele germane şi austro-ungare la 20 noiembrie 1916.La 7 septembrie 1940, la Craiova, s-a semnat Tratatul româno-bulgar prin care partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul – judeţele Durostor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei.Începând cu anii ’60 oraşul devine un puternic centru industrial, aici dezvoltându-se industria constructoare de maşini şi utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, uşoară, a materialelor de construcţii, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. (https://www.primariacraiova.ro.)Oraşul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, se arată în “Enciclopedia geografică a României”. Municipiul Craiova este, în prezent, reşedinţa judeţului Dolj.

 

 

Foto: (c) ALEX MICSIK/ AGERPRES FOTO
Explicaţie foto: Teatrul National ‘Marin Sorescu’ din Craiova. (28 apr. 2010)

În municipiul Craiova se află numeroase biserici şi clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală: Mănăstirea Bucovăţ, cu biserica cu hramul “Sfântul Nicolae”, construită între 1506-1512 şi refăcută în 1571-1572; Biserica Domnească, cu hramul “Sfântul Dumitru”, ctitorie din 1651-1652 a lui Matei Basarab; biserica “Sfântul Ilie”, construită în 1720 şi refăcută în 1893, care păstrează picturi murale executate de Gheorghe Tăttărescu; biserica având dublu hram “Sfântul Gheorghe şi Cuvioasa Parascheva” (1730); biserica “Sfânta Mina” (1731); biserica fostei mănăstiri “Obedeanu”, cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, construită între 1748-1753; bisericile cu hramurile “Sfântul Gheorghe” – Vechi (1730-1775), “Sfântul Gheorghe” – Nou (1754-1755), “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (secolul al XVI-lea); Casa Băniei, construită din iniţiativa lui Constantin Brâncoveanu în 1699, având un elegant foişor pe coloane de piatră; Casa “Glogoveanu” (1802); Casa “Jianu” (secolul al XVIII-lea); clădirea fostului Palat de Justiţie, construită între 1880-1890 după planurile arhitectului Ion Socolescu, azi sediul Universităţii din Craiova; clădirea Palatului Administrativ, construită între 1912-1913 după planurile arhitectului Petre Antonescu; Palatul “Jean Mihail”, construit între 1898-1907 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, în prezent Muzeul de Artă Craiova etc.Un loc aparte îl ocupă Parcul “Nicolae Romanescu” din Craiova, unul dintre cele mai frumoase parcuri din ţară, amenajat între anii 1900-1903, în timpul primarului Craiovei, Nicolae Romanescu, după planurile arhitectului francez E. Redont, potrivit https://www.primariacraiova.ro.Dintre instituţiile de cultură din Craiova amintim: Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, Opera Română Craiova, Filarmonica “Oltenia”, Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei ş.a. AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu, editor: Irina Andreea Cristea)

 

Explicaţie foto din deschidere: Sediul Primăriei municipiului Craiova. (28 apr. 2010)



Citește mai departe

1 Iunie/ Medeea Marinescu: Buftea a fost Disneylandul copilăriei mele

1 Iunie/ Medeea Marinescu: Buftea a fost Disneylandul copilăriei mele



Despre copilărie fiecare dintre noi poate povesti multă vreme fără a-i plictisi pe cei din jur. Şi, odată cu trecerea anilor, “parfumul copilăriei” este mult mai intens.De 1 Iunie, AGERPRES a stat de vorbă cu… copii, mai mari sau mai mici, dar cu aceeaşi nostalgie atunci când îşi amintesc de copilărie.Pentru Medeea Marinescu, azi actriţă a Teatrului Naţional din Bucureşti, copilăria înseamnă platourile de filmare de la Buftea, dar şi vacanţele de vară petrecute la bunici, la Suceava. Înainte de a intra în clasa I a jucat în rolul “Mirabela” din filmul celebrului Gopo – “Maria Mirabela” – în 1981.”Trăind pe platourile de filmare de la Buftea, pentru că părinţii mei lucrau acolo, Buftea a fost Disneylandul copilăriei mele şi am trăit pe platouri fantastice – se făceau filme de epocă, aveam acces la costume de epocă, la cabina de machiat, pentru că mama era machioză, printre oameni şi actori fantastici. Aveam acces la mesele de montaj şi ştiu că de multe ori ai mei, dacă filmau într-un platou, mă lăsau la montaj. La acea masă de montaj clasică ceream să mi se pună fie ‘Mama’, fie ‘Veronica’ şi le vedeam de sute de ori, alergam prin curtea studioului şi, cumva, nu a fost o copilărie ca a copiilor de la bloc, care stăteau cu cheia de gât pentru că părinţii lor erau la serviciu. Am fost fericită din punctul ăsta de vedere. Toate vacanţele de vară erau la bunici, la Suceava, într-o zonă de vis, cu dealuri, cu râuri, o zonă liniştită şi frumoasă. Şi atunci parfumul copilăriei mele este unul plăcut şi nostalgic”, povesteşte Medeea Marinescu.A fost un elev bun şi, chiar dacă mai lipsea de la şcoală atunci când filma, recupera.”Aveam timp să mă duc şi la şcoală, chiar am fost un elev bun, şi să filmez. ‘Maria Mirabela’ s-a întâmplat chiar în vara dinaintea începerii clasei I. Din pricina asta Gopo (regizorul Ion Popescu-Gopo – n.r.) îmi spunea că sunt analfabetă, pentru că nu ştiam nimic şi nu am fost un copil precoce să învăţ alfabetul dinainte. Ştiam o mulţime de cântece din filme, mai ales din filmul ‘Mama’, dar nu eram ceea ce se cheamă un copil precoce, care să facă înmulţiri şi adunări şi să ştie alfabetul. Sigur că mai lipseam de la şcoală atunci când filmam, dar recuperam. Nu am resimţit niciodată ca pe o corvoadă sau ca pe o problemă”, îşi aminteşte actriţa.Medeea Marinescu este de părere că ceea ce i s-a întâmplat în acea perioadă a fost “un bonus” al copilăriei sale fericite, nicidecum o corvoadă.”Nu am avut un regim preferenţial din partea profesorilor, dar nici din partea părinţilor. Nici nu am perceput lucrul acesta şi nici nu l-am cerut, pentru că nu am fost educată sau sprijinită să mă dezvolt în sensul ăsta, şi mi se pare că e foarte sănătos aşa. Ceea ce mi se întâmpla, ceea ce mi s-a întâmplat de fapt mie a fost un bonus adus copilăriei mele fericite. Şi l-am perceput aşa, pentru că a fi vedetă în anii ’80 în România şi să ieşi pe stradă şi toată lumea să te strige, mai ales copiii, ‘Maria Mirabela cu ochii cât umbrela’ – pentru că asta a fost porecla mea pentru ani de zile – nu se traducea într-un sentiment de mândrie prostească, ci mai degrabă într-un atu pe care îl foloseam ca să mă joc şi să adun cât mai mulţi copii în jurul meu şi, cumva, la şcoală, să demonstrez că sunt altcineva decât fetiţa rea din ‘Maria Mirabela’, ca dovadă că am fost un copil bun la şcoală şi un copil şi un om care şi-a păstrat mai târziu prieteniile din şcoală”, a subliniat Medeea Marinescu.Dacă se întâmpla să fie “foarte greu” la filmări, dispărea prin platouri. “La filmările lui Gopo, când era foarte greu, dispăream prin platouri. Plecam şi ‘mişunam’ prin platouri şi dura până mă găseau”, rememorează ea.Când vorbeşte despre şotii îşi aduce aminte de surorile sale gemene.”Eu am două surori gemene, mai mici. Când ele erau foarte mici, m-am gândit că laptele nu este suficient şi, bebeluşi fiind, să le dau nişte crenvurşti. Era să le hrănesc prea tare, noroc că au apărut ai mei la timp. Altădată, le-am suit pe cel mai înalt dulap din casă şi le-am lăsat foarte mult, după care i-am pus pe părinţii mei să le caute. Asta ştiu că am făcut, dar nu îmi amintesc să fi fost pedepsită. Cred că mă certau, îmi explicau ce s-ar fi putut întâmpla, dar nu mă pedepseau, nu am fost un copil nefericit care să fie pedepsit. Cuminte nu am fost, îmi plăcea să mă caţăr pe garduri, pe poartă, până sus, dar nu mi s-a întâmplat nimic”, povesteşte actriţa.Regrete? Nici pomeneală.”Să renunţ? A existat o încercare, exact gândul ăsta când eram la liceu, fiindcă eram la un liceu de muzică şi ideea era să fac Conservatorul mai departe. Dar după asta m-am întors şi am dat la Academia de Teatru şi Film. Nu am niciun regret. Nici pentru lucrurile bune, nici pentru lucrurile rele care mi s-au întâmplat de-a lungul timpului, pentru că acel parcurs m-a făcut să ajung în punctul ăsta unde mă simt cumva, fiind realistă, împlinită. Mă simt împlinită că am o familie aşa cum mi-am dorit-o, că am o casă drăguţă, cu o curticică, mă simt împlinită că am reuşit să îmi construiesc, atât cât permite cinematografia română, cât îmi permite am făcut. (…) Singurul lucru pe care îl pot analiza este cât de bine mi-am făcut eu treaba. Şi eu sunt împăcată cu mine”, afirmă Medeea Marinescu.Alături de amintiri, din copilărie păstrează şi cea mai dragă jucărie – pianul.”Pentru mine pianul este jucăria cea mai dragă. Nu am păstrat nicio altă jucărie din copilărie. Pianul meu, pe care l-am primit la şase ani, atunci când am mers la şcoala de muzică. A fost cumpărat de ai mei cu sacrificii, folosind sigur şi banii din contractul meu de la ‘Maria Mirabela’, la care au mai adăugat ei nişte bani. Este un pian valoros, cu coadă medie, cu placă de bronz, dar ceea ce trebuie să ştie lumea este că pianelor, spre deosebire de viori, spre exemplu, nu le creşte valoarea în timp, ci, dimpotrivă. De multe ori, în aceşti 40 de ani de când îl am, din 1980, mi s-a propus să îl vând sau să îl dau şi să iau un pian nou, care să fie util inclusiv pentru băiatul meu cel mare care face cursuri de pian. Am stat şi m-am gândit şi mi-am dat seama că este jucăria mea de care nu pot şi nu am să mă pot niciodată dezlipi. Pianul este locul meu, unde m-am refugiat de la şase ani”, declară actriţa.Şi a mai păstrat ceva din copilărie – naivitatea.”Nu mi-am pus problema cât anume păstrez din copilul de altădată, dar dacă mă gândesc că este foarte multă lume care îmi spune şi astăzi că nu m-am schimbat prea tare de la ‘Maria Mirabela’ aş tinde să spun că este un procent destul de mare, inclusiv ca apariţie, spune lumea, chiar şi faptul că m-am păstrat cu părul scurt toată viaţa. E un procent destul – destul de mare pe care l-am păstrat. Acum sigur că nu pot să rămân infantilă având doi copii, dar cred că principalul lucru pe care l-am păstrat, şi la un moment dat chiar l-am cultivat, este naivitatea. De exemplu, am un prieten, tot actor, care îmi face farse. Este vorba de Marius Manole. El îmi face farse şi mi-a zis că eu sunt materialul cel mai bun pentru farsele lui, pentru că eu cred totul, pentru că eu încă nu am ajuns să înţeleg pentru ce cineva ar face o tâmpenie. Sunt farse inofensive, dar eu nu înţeleg de ce cineva face o tâmpenie, de ce vrea să mă păcălească şi atunci eu cred. Această situaţie este un semn al naivităţii”, a mărturisit Medeea Marinescu.Actriţa a vorbit şi despre farsele pe care le face pe scenă, în spectacolul “Străin în noapte”, alături de Florin Piersic.”Cu Florin Piersic am ajuns să facem – şi aici voi pune ghilimelele de rigoare – prostioare pe scenă, pentru că suntem ca nişte copii care s-au plictisit jucând acelaşi joc de o mie şi ceva de ori, fiindcă de zece ani – cam atât am jucat spectacolul ‘Străin în noapte’. Şi e adevărat că aşa ne-am propus – el să vadă ce prostii mai fac eu şi eu aştept să văd ce prostii mai face el pe scenă, ca să râdem. Publicul nu se supără fiindcă de cele mai multe ori râde şi el, pentru că observă. Tipul ăsta de naivitate şi de joacă l-am păstrat. Îmi place, mă simt eu mai bine aşa. Norocul meu este că el nu se supără fiindcă îi place şi lui”, a povestit ea.Despre copilăria copiilor ei spune că este foarte diferită de copilăria sa – e o epocă a tehnologiilor, în care totul vine de-a gata, printr-un simplu click.”Există ceva care mă înfioară, mă înspăimântă, pentru că totul vine prea de-a gata – ai jucăria şi nu trebuie să ţi-o confecţionezi, deşi i-am învăţat bucuria de a face lampadare din dovleci scobiţi, dar totuşi ei nu mai citesc, fiindcă au poveştile de-a gata, ei nu mai confecţionează nimic pentru că le găsesc de-a gata şi le pot cumpăra. Ei nu ies afară şi nu vorbesc de perioada asta în care nu poţi oricum ieşi afară, dar pur şi simplu când ieşi afară este pericol pentru că maşinile trec în viteză, trotuarele sunt ocupate de maşini, îţi este şi frică să îi laşi să iasă. Nu au copaci, garduri în care să se caţere, este altfel copilăria lor. Cred că, dacă i-ai lăsa pe un câmp deschis, şi-ar găsi foarte multe activităţi de făcut. Noi, neavând mare lucru la bunici, ne găseam tot felul de jocuri. Ei aici nu au, au alte condiţii faţă de cele pe care le-am avut noi”, afirmă actriţa. “Este altfel copilăria lor. Tatăl lor, soţul meu, încearcă să îi ducă pe munte, să facă trasee cu bicicleta, şi o să reînceapă acum. Încearcă să îi înveţe nişte obiceiuri din copilăria noastră, dar nu le gustă la fel de mult”, mai spune ea. AGERPRES/(AS – autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)

 

 

 

 



Citește mai departe

România alocă cele mai mici sume din UE pentru prestaţiile familiale

România alocă cele mai mici sume din UE pentru prestaţiile familiale



România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale, 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni de Eurostat.Comparativ, sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale în Luxemburg au fost de 3.100 de euro pe cap de locuitor. Urmează Danemarca (1.700 euro), Suedia (1.400 euro), Germania (1.300 euro) şi Finlanda (1.200 euro). Doar în trei state membre prestaţiile familiale anuale sunt mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 euro), Bulgaria (130 euro) şi Lituania (180 euro).Însă dacă se iau în calcul ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.În anul 2017 cele 27 de state membre UE au cheltuit în total 301 miliarde euro pentru prestaţii familiale, adică 2,3% din PIB-ul Uniunii Europene. De asemenea, această sumă a fost echivalentă cu 8,6% din totalul cheltuielilor pentru prestaţii sociale.După acest indicator, România se situează aproape de media din UE, ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale fiind de 7,69%, faţă de 7,59% în Franţa, 7,57% în Belgia, 6,33% în Italia, 5,39% în Spania, 4,9% în Portugalia şi 4,2% în Olanda. AGERPRES/ (AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

DOCUMENTAR: Luna IUNIE | AGERPRES • Actualizează lumea.

DOCUMENTAR: Luna IUNIE | AGERPRES • Actualizează lumea.



Coacerea cireşelor şi mirosul de tei anunţă începutul primei luni a verii, iunie. Numită în tradiţia populară “Cireşar” sau “Cireşel”, în această lună ne bucurăm de aroma şi dulceaţa acestor fructe, care, potrivit soiurilor cultivate la noi, au două perioade de coacere, prima la începutul lunii, iar a doua după jumătatea lunii până spre sfârşitul acesteia.Denumirea derivă din latinescul “junius”, dar se presupune că s-ar putea trage din “juniores”, care înseamnă “tineret”, această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia: zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

 

 

 Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES 

Explicație foto: Munții Apuseni – România (în luna iunie)


Iunie este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian, are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore.Fazele Lunii
Soarele – la începutul lunii răsare la ora 5 h 34 m şi apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 5 h 35 m şi apune la ora 21 h 04 m.Luna iunie este marcată de producerea a două eclipse. Prima este o eclipsă de Lună prin penumbră şi se produce la 5 iunie. Ea este vizibilă din ţara noastră, din alte ţări de pe continentul european, din Africa, din Asia şi din Australia.

 

 

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Explicație foto: Eclipsă de Lună prin penumbră (București – 2016)


A doua eclipsă a lunii iunie este de Soare şi este văzută în România ca o eclipsă parţială. Eclipsa inelară de Soare de pe 21 iunie, este vizibilă din sud-estul Europei, din Asia, din nordul Australiei, din Africa, din Pacific şi din Oceanul Indian.

 

 

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO 
Explicație foto: Eclipsă  parțială de Soare (Craiova – 2015)


La 21 iunie 00 h 44 m are loc Solstiţiul de vară, când din punct de vedere astronomic începe anotimpul vara. Este ziua în care ne bucurăm cel mai mult timp de Soare pe parcursul unei zile. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.Pe 22 iunie începe zodia Racului şi se încheie pe 22 iulie.Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.Fazele Lunii: 5 iunie – Lună Plină la 22 h 18 m (Luna începe să descrească); 13 iunie – Luna la Ultimul Pătrar la 09 h 30 m; 21 iunie – Lună Nouă la 9 h 42 m (Luna începe să crească); 28 iunie – Luna la Primul Pătrar la 11 h 18 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

 

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 
Explicație foto: Lan de grâu (Jud. Teleorman – 2019) 

Tradiţii şi obiceiuri populare
Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). AGERPRES/(Documentare – Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)



Citește mai departe

Siria: Cinci luptători proiranieni ucişi într-un bombardament în estul ţării (OSDO)

Siria: Cinci luptători proiranieni ucişi într-un bombardament în estul ţării (OSDO)



Cel puţin cinci luptători nesirieni şi sprijiniţi de Iran au fost ucişi duminică într-o lovitură aeriană în estul Siriei, a raportat organizaţia nonguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), informează AFP.Potrivit directorului OSDO, Rami Abdel Rahmane, “Israelul ar fi responsabil” de acest atac.Lovitura a vizat trei autovehicule militare care aparţineau unor paramilitari proiranieni în împrejurimile oraşului Abu Kamal, lângă frontiera cu Irakul, a precizat organizaţia.De la declanşarea conflictului din Siria, în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri în această ţară vecină împotriva forţelor Damascului, dar şi contra celor ale Iranului, mişcarea libaneză Hezbollah şi alte grupuri pro-Teheran, care participă la război alături de regim.Israelul confirmă rareori atacurile sale din Siria, dar avertizează constant că nu va lăsa această ţară să devină un cap de pod al Iranului pe care îl acuză că încearcă să îşi crească prezenţa militară şi influenţa la frontiera sa, implantându-se în Siria.La 5 mai, 14 combatanţi iranieni şi irakieni au fost ucişi în raiduri în nord-estul Siriei, a informat OSDO, adăugând că “loviturile ar fi fost efectuate” de Israel.Declanşat după reprimarea manifestaţiilor prodemocratice de regimul de la Damasc, războiul din Siria s-a transformat treptat într-un conflict complex cu implicarea a numeroşi beligeranţi, printre care grupări jihadiste şi puteri străine, şi s-a soldat până acum cu peste 380.000 de morţi.AGERPRES/(AS – editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe