MAE: Expoziţie virtuală cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki

MAE: Expoziţie virtuală cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki



Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au realizat o expoziţie virtuală conţinând documente şi fotografii privind negocierea şi adoptarea Actului Final de la Helsinki, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la semnarea documentului.MAE salută împlinirea a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, acord ce a adus o contribuţie “substanţială” la afirmarea şi consolidarea valorilor democratice, precum şi la o abordare cuprinzătoare a securităţii Europei prin cooperare în baza principiilor fundamentale de drept internaţional – aşa-numitul “Decalog de la Helsinki”.”În contextul actual, când în aria geografică a OSCE persistă provocări multiple şi complexe la adresa securităţii, ‘Decalogul de la Helsinki’ reprezintă în continuare un reper esenţial al relaţiilor internaţionale. România reiterează cu acest prilej angajamentul său ferm faţă de respectarea principiilor fundamentale menţionate în Actul Final de la Helsinki şi reiterează importanţa istorică a angajamentelor asumate acum 45 de ani”, informează un comunicat al MAE transmis, sâmbătă, AGERPRES.Potrivit sursei citate, diplomaţia română a avut un rol instrumental în negocierea şi obţinerea consensului asupra Actului Final, iar apoi în configurarea instituţiilor şi practicilor CSCE/OSCE.”Atât în timpul exercitării mandatului preşedinţiei rotative a OSCE, cât şi în multiple misiuni civile, reprezentanţii MAE au avut şi continuă să aibă o contribuţie esenţială la aplicarea principiilor asumate acum 45 de ani prin Actul Final de la Helsinki”, precizează MAE.Mai multe detalii despre expoziţie se găsesc la: https://www.facebook.com/107372687298885/posts/321758979193587/?d=n. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.



Citește mai departe

DOCUMENTAR: 75 de ani de la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki, care a stat la baza înfiinţării OSCE (1 august)

DOCUMENTAR: 75 de ani de la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki, care a stat la baza înfiinţării OSCE (1 august)



La 1 august 1975, 35 de state participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa au luat parte la semnarea Actului Final al Conferinţei de la Helsinki care a stat la baza înfiinţării Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa (CSCE), deschisă la 3 iulie 1973 la Helsinki şi continuată la Geneva de la 18 septembrie 1973 până la 21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki, la 1 august 1975, de înalţii reprezentanţi ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Republicii Democrate Germane, Republicii Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteinului, Luxemburgului, Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suediei, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului, detaliază un document publicat pe site-ul https://lege5.ro/.Deschiderea Conferinţei de la Helsinki din 1975 (30 iulie- 1 august 1975) a marcat concluziile stadiilor de formare ale CSCE. La finalul summitului, la 1 august 1975, statele participante au semnat Actul Final sau Acordurile de la Helsinki. Documentul a pus bazele lucrărilor CSCE/OSCE, prin proiectarea unor angajamente obligatorii din punct de vedere politic legate de securitatea politico-militară, de mediu, economică şi umană, notează www.osce.org.Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, s-a adresat participanţilor, în calitate de oaspete de onoare, la faza de deschidere şi la cea de închidere a conferinţei. Directorul general al UNESCO, Amadou-Mahtar M’Bow, şi secretarul executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, Janez Stanovnik, au prezentat contribuţii în timpul celei de-a II-a faze a conferinţei. În cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferinţei au prezentat, de asemenea, contribuţii asupra diferitelor puncte de pe ordinea de zi reprezentanţii următoarelor state mediteraneene neparticipante: Republica Algeriană Democratică şi Populară, Republica Arabă Egipt, Israel, Regatul Maroc, Republica Arabă Siriană, Republica Tunisiană.După evaluarea progreselor realizate în cadrul Conferinţei, statele şi-au luat angajamentul de a ţine seama în mod corespunzător de dispoziţiile Actului final al Conferinţei şi să le aplice: a) unilateral, în toate cazurile care cer o asemenea acţiune; b) bilateral, prin negocieri cu alte state participante; c) multilateral, prin reuniuni de experţi ai statelor participante, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale existente, cum sunt Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi UNESCO, în ceea ce priveşte cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii.Actul Final nu conţine obligaţii juridice, ci politice, împărţite în trei mari categorii: probleme privind aspectele politico-militare ale securităţii în Europa; cooperarea în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi al mediului înconjurător şi cooperarea în domeniul umanitar şi alte arii. Actul final original a fost redactat în germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană şi rusă şi a fost remis guvernului Republicii Finlanda care urma să-l păstreze în arhivele sale. Fiecare din statele participante a primit de la guvernul Republicii Finlanda o copie a Actului final.CSCE a oferit în perioada Războiului Rece un cadrul de dialog multilateral şi negocieri între Est şi Vest. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cea mai mare organizaţie regională de securitate ce acoperă aria geografică de la Vancouver la Vladivostok, reprezintă un for pentru dialogul politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte privind securitatea şi un instrument regional pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reabilitarea post-conflict. Până în 1990, CSCE a funcţionat prin intermediul unui proces de conferinţe şi reuniuni periodice.După căderea Zidului Berlinului, s-a declanşat procesul de transformare a organizaţiei internaţionale OSCE din CSCE, la reuniunea de la Paris, din 1990, când s-a adoptat Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Documentul a evidenţiat dorinţa statelor participante pentru o nouă ”eră a democraţiei, păcii şi unităţii” şi a consfinţit încheierea Războiului Rece. Ca urmare, CSCE a dobândit instituţii permanente: Secretariat şi Centru de Prevenire a Conflictelor; Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, precum şi capacităţi operaţionale.CSCE devine OSCE în urma unei decizii adoptate la Summitul şefilor de stat sau de guvern, de la Budapesta, din decembrie 1994. Primele prezenţe în teren ale OSCE au fost misiunile din Kosovo, Voivodina şi Skopje (fosta Iugoslavie).În prezent, OSCE reprezintă o organizaţie interguvernamentală ce cuprinde 57 de state din Europa, Asia Centrală şi America de Nord. Secretariatul OSCE se află la Viena.Toate statele membre au statut egal, iar regula de bază în adoptarea deciziilor este consensul. Actul Final de la Helsinki atestă cele zece principii fundamentale pentru relaţiile interstatale: egalitatea suverană a statelor, interzicerea utilizării forţei şi a ameninţării cu forţa, inviolabilitatea frontierelor, respectarea integrităţii teritoriale a statelor, soluţionarea paşnică a conflictelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, egalitatea şi dreptul popoarelor la autodeterminare, cooperarea între state şi îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale.Anual, un stat participant conduce organizaţia, ministrul de externe al ţării având rolul de preşedinte. În 2020, preşedinţia OSCE este deţinută de Albania.Misiunile în teren ale OSCE reprezintă un element cheie în gestionarea crizei şi a conflictelor. Mandatul unei misiuni este decis de Consiliul Permanent al OSCE, în consens cu toate statele membre şi cu ţara gazdă.Obiectivele majore ale OSCE sunt discutate în cadrul summiturilor, reuniuni periodice al şefilor de stat sau de guvern din statele membre, care stabilesc priorităţile la nivel înalt. În intervalul dintre summituri, luarea deciziilor şi guvernarea stă în slujba Consiliului Ministerial, format din miniştrii de externe. Consiliul Permanent se reuneşte săptămânal la Viena, la nivel de ambasadori, unde sunt tratate teme de actualitate. Problematica politico-militară este abordată în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC), iar problematica economică în cadrul Forumului Economic şi de Mediu. Celelalte structuri pentru dialogul permanent pe cele trei dimensiuni ale OSCE sunt: Comitetul de Securitate al OSCE, Comitetul Economic şi de Mediu al OSCE, Comitetul Dimensiunea Umană, care se reunesc lunar, mai arată www.osce.org. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)



Citește mai departe

Moscova avertizează SUA împotriva încălcării Actului Fondator NATO-Rusia prin relocarea unor trupe în Polonia

Moscova avertizează SUA împotriva încălcării Actului Fondator NATO-Rusia prin relocarea unor trupe în Polonia




Rusia urmăreşte cu atenţie declaraţiile Washingtonului cu privire la relocarea unei părţi a contingentului american din Germania în Polonia, iar în cazul în care va fi necesar va lua toate măsurile corespunzătoare pentru asigurarea securităţii Federaţiei Ruse şi a aliaţilor săi în noul context, a declarat joi ministrul adjunct rus de externe, Aleksandr Gruşko, avertizând cu această ocazie Washingtonul împotriva încălcării Actului Fondator NATO-Rusia, informează agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti, citată de Agerpres.’Urmărim îndeaproape anunţurile făcute de Washington cu privire la posibila relocare a unei părţi a contingentului american din Germania în Polonia’, a spus Gruşko, adăugând că Moscova va analiza demersul american nu numai din punctul de vedere al consecinţelor militare asupra securităţii regionale, ţinând cont de interesele legitime ale Rusiei şi ale aliaţilor ei, în primul rând Belarus, dar şi din punct de vedere al respectării poziţiei fundamentale a Actului Fondator NATO-Rusia.În acest sens, Gruşko, fost ambasador al Rusiei la NATO, a declarat că respectivul document cuprinde obligaţia Alianţei Nord-Atlantice de a se abţine de la ‘desfăşurarea unor forţe combatante semnificative suplimentare’ în Europa.Potrivit ministrului rus, ‘SUA ar putea încălca evident acest document internaţional’. ‘Washingtonul distruge constant cadrele fundamentale ale securităţii militare în Europa’, a afirmat responsabilul rus, citând retragerea Statelor Unite din Tratatul privind Forţele Nuclear Intermediar (INF) şi din Tratatul ‘Cer Deschis’.Însă, unii observatori independenţi amintesc că Actul Fondator semnat de cele două părţi în 1997 prevede, de asemenea, că şi ‘Rusia va manifesta o reţinere similară în privinţa dislocării convenţionale a forţelor sale în Europa’, iar, în opinia acestora, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a acestui angajament.Trupe americane vor fi transferate din Germania în Polonia, a anunţat miercuri preşedintele Donald Trump, primindu-l la Casa Albă pe omologul său polonez Andrzej Duda, fără să precizeze dimensiunea contingentului relocat, potrivit AFP.Polonezii ‘ne-au întrebat dacă vom trimite soldaţi suplimentari. (…) Probabil că vom pleca din Germania în Polonia’ , a afirmat preşedintele american în faţa jurnaliştilor.’Ne vom reduce forţele din Germania. Unele se vor întoarce acasă, iar altele vor pleca în alte locuri, iar Polonia va fi unul dintre aceste alte locuri din Europa”, a adăugat el.Preşedintele SUA, care reproşează de mult timp Berlinului că nu participă suficient de mult la cheltuielile militare ale NATO, a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să reducă semnificativ numărul soldaţilor americani care staţionează în Germania, care va trece de la maximum 52.000 la 25.000, potrivit AFP.



Citește mai departe