October 28, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Partidul lui Ludovic Orban, rezervat pe Internet. Blocaj pentru un nou șef la Cameră. Cu câți parlamentari mai rămâne PNL

10 min read
alcooldiscount.ro noriel.ro watchshop.ro%20 evomag.ro



Ludovic Orban pare să fi făcut primul pas oficial pentru ruperea Partidului Național Liberal, odată cu demisia sa din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Cu o zi înainte ca această demisie să se producă efectiv, la RoTLD a fost înregistrat un domeniu de internet cu denumirea „fortaliberala.ro”, sintagmă vehiculată în mediul politic ca fiind denumirea noului partid politic pe care urmează să-l înființeze ex-președintele PNL. În acest moment, Orban ar controla, la nivelul Camerei Deputaților, un grup de 32 de parlamentari liberali, care ar putea să i se alăture acestuia în noua aventură politică. Pe termen scurt, o astfel de ruptură ar putea crea un blocaj semnificativ pentru desemnarea unui noi președinte al Camerei Deputaților, întrucât, la nivelul acestui for, nicio formațiune existentă nu are majoritatea. Iar posibilele alianțe de conjunctură, trei la număr, nu întrunesc nici ele numărul de voturi necesare. Pe termen lung, însă, un nou partid desprins dintr-o formațiune veche, consacrată, riscă să repete experiența altor grupuri politice care au acționat în mod similar. Cele mai recente exemple sunt PMP, desprins din vechiul PDL, Pro România, desprins din PSD, și ALDE, desprins din PNL, care, la ultimele alegeri parlamentare, nu au mai prins Legislativul.

 

În ziua de marți, 12 octombrie, conform aplicației „Whois” a RoTLD (Romanian Top Level Domain), pe platforma ICI a fost întregistrat domeniul de internet „fortaliberala.ro”. Starea domeniului este „Reserved”, adică rezervat, pagina de internet propriu-zisă nefiind în acest moment activă. Din puținele date furnizate de sursa citată, fiind invocate prevederile referitoare la gestionarea datelor cu caracter personal, aflăm că deținătorul/ registratorul acestui domeniu este o persoană fizică, iar data expirării acestei rezervări este 12 octombrie 2022.

„Forța Liberală”, alăturare de cuvinte care reprezintă acest domeniu de internet rezervat, este numele vehiculat, zilele acestea, pe holurile Parlamentului României pentru un viitor prezumtiv proiect politic care ar urma să fie înființat de fostul președinte al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban. Acest proiect ar conduce inclusiv la punerea bazelor unei noi formațiuni politice, cu denumirea Partidul Forța Liberală. 

Înregistrarea domeniului de internet cu această denumire a avut loc exact în ziua în care Ludovic Orban și-a anunțat intenția de a-și oficializa demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Iar, a doua zi după, demisia a și fost înregistrată la Secretariatul General al instituției, cea de-a treia funcție în stat devenind, de facto, vacantă.

Până la ora redactării acestui articol, nici la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), nici la Tribunalul București nu a fost deschisă vreo acțiune pentru înregistrarea vreunei mărci cu denumirea „Forța Liberală” sau „Partidul Forța Liberală”  ori vreo cerere de aprobarea  înscrierii vreunei asemenea formațiuni politice în Registrul Partidelor Politice.

 

40% la Congres și 41 de parlamentari

Atacurile din ultima vreme ale fostului lider liberal Ludovic Orban la adresa actualei conduceri a partidului, dar și a președintelui României, Klaus Iohannis, coroborat cu informația rezervării unui domeniu de internet de genul celui la care am făcut referire mai sus, anunță o ruptură a Partidului Național Liberal. De altfel, Ludovic Orban ia în calcul să demisioneze din partid încă din data de 25 septembrie 2021, când în funcția de președinte al formațiunii a fost ales contracandidatul său Florin Cîțu. Mai mult, în ziua în care moțiunea de cenzură inițiată de PSD, votată de social-democrați, împreună cu parlamentarii AUR și cei de la USR, a trecut cu un scor istoric de 281 de voturi, parlamentarii pro-Orban ai Partidului Național Liberal, în număr de 41 de aleși, au făcut publică o scrisoare deschisă, în care i-au cerut lui Klaus Iohannis să îl nominalizeze pe Ludovic Orban în funcția de candidat pentru portofoliul de prim-ministru.

La Congresul PNL, care s-a derulat la capătul a peste cinci luni de războaie deschise în interiorul partidului, au fost exprimate 4.848 de voturi ale delegaților filialelor teritoriale. Florin Cîțu a câștigat această bătălie cu 2.878 de voturi, reprezentând 60.2 la sută din totalul voturilor valabil exprimate. Chiar dacă a pierdut această luptă, Ludovic Orban a obținit 1.898 de voturi, reprezentând 39,7 la sută din totalul delegaților PNL. Exact pe acest scor se bazează și Ludovic Orban când vorbește despre înființarea unui nou partid. Deloc de neglijat este și faptul că 72 de voturi au fost anulate.

 

În Camera Deputaților s-ar putea intra într-un blocaj politic

Bătălia deschisă, pe de o parte, de posibila anunțare a înființării unui nou partid politic și, pe de altă parte, de demisia lui Ludovic Orban din funcția de președinte al Camerei Deputaților, se anunță una plină de scântei, în perioada imediat următoare, miza fiind cea de-a treia funcție în stat. Deocamdată, trebuie stabilit care anume dintre vicepreședinți vor prelua interimatul funcției. 

Însă, pentru alegerea unui nou președinte al Camerei Deputaților, lucrurile se complică, fiind riscat chiar un blocaj până la următoarele alegeri parlamentare. 

În Camera Deputaților, în urma alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie 2020, Partidul Național Liberal a obținut, cu tot cu redistribuirile aferente, un număr de 93 de posturi. Studiind scrisoarea prin care 41 de parlamentari cereau desemnarea lui Orban drept premier, după demiterea lui Florin Cîțu, constatăm că, dintre aceștia, 31 sunt deputați. La care se adaugă însuși Ludovic Orban. Așadar, în Camera Deputaților, fostul lider al PNL ar controla o masă de 32 de parlamentari liberali, ceea ce înseamnă că echipa Cîțu ar mai avea doar 61 de deputați.

Pentru alegerea unui nou președinte al Camerei Deputaților, este nevoie de jumătate plus unu din voturile tuturor deputaților. Adică de 166 de parlamentari. PSD are 110 deputați, iar, în  cazul în care ar lua în calcul o candidatură pentru această funcție, s-ar putea baza pe voturile celor 30 de deputați AUR și pe cele ale celor patru deputați neafiliați. În total, 144 de voturi, cu 22 mai puține decât necesarul.

Dacă PNL, însă, va dori să păstreze această funcție, se poate baza, teoretic, doar pe cei 61 de deputați rămași alături de Cîțu, pe cei 20 de deputați ai UDMR și pe cei 18 membri ai Grupului Minorităților Naționale. În total, 99 de parlamentari.

A treia grupare ar fi constituită din cei 55 de deputați USR și cei 32 de parlamentari ai lui Ludovic Orban, care, însumați, înseamnă 87 de parlamentari. Niciuna dintre aceste trei combinații nu poate constitui o majoritate care să impună, la vot, un nou președinte al Camerei Deputaților.

evomag.ro otter.ro kitunghii.ro vivacredit.ro

 

Tăriceanu, Ponta și Băsescu au rupt partidele pe care le-au condus. Formațiunile nou-construite au retrogradat la ultimele alegeri

Ar fi pentru a doua oară, în ultimii șapte ani, când Partidul Național Liberal ar cunoaște o ruptură semnificativă. În anul 2014, după ruperea USL, când liberalii au decis să fuzioneze cu fostul Partid Democrat Liberal (PDL) și să-l susțină drept candidat la alegerile prezidențiale pe Klaus Iohannis, fostul lider al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a demisionat din partid, împreună cu mai mulți parlamentari. 

Tăriceanu și-a înființat, atunci, propria formațiune politică, denumită Partidul Liberal Conservator (PLR) care, în perioada următoare a fuzionat cu fostul Partid Conservator, înființându-se formațiunea cunoscută sub denumirea ALDE. Acest nou partid a participat pe cont propriu la alegerile parlamentare din toamna anului 2016, reușind, cu greu, să facă pragul electoral pentru accederea în Legislativ. La acele alegeri, ALDE a obținut, la Camera Deputaților, 5 la sută din voturi (concretizate în 20 de mandate) și 6,01 la sută din voturi la Senat (concretizate în 9 mandate). Călin Popescu Tăriceanu a decis să încheie, prin ALDE, o alianță de guvernare cu PSD, cele două partide guvernând România, împreună, până în luna septembrie a anului 2019. Atunci, ALDE a ieșit de la guvernare și a contribuit, cu voturile parlamentarilor săi, la demiterea Cabinetului condus de Viorica Dăncilă, prin moțiunea de cenzură inițiată de PNL și USR.

În 2020, ALDE a participat în alianță cu Pro România la alegerile Parlamentare, însă nu a reușit să acceadă în legislativ. Iar, pentru prima dată după mulți ani, fondatorul partidului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a pierdut calitatea de parlamentar, intrând într-un con de umbră.

 

Experiențele ruperii PSD

Experiența ALDE arată că o facțiune desprinsă dintr-un partid mare nu garantează un viitor politic pentru aceasta. Însă nu este o experiență similară. PSD a cunoscut astfel de etape, chiar în anul 2009-2010, când o grupare controlată de Gabriel Oprea a părăsit partidul, înființându-se UNPR. La alegerile care au urmat, partidul nu a mai prins vreun loc în Parlament.

Însă, cea mai recentă scindare a PSD a avut loc în anul 2017, la scurt timp după penultimele alegeri parlamentare, când fostul lider, ex-premier și ex-candidat la președinția României, Victor Ponta, s-a supărat pe Liviu Dragnea și a plecat din partid. Ulterior, Ponta și-a înființat, alături de numeroși nemulțumiți din PSD, propria formațiune politică, denumită Pro România. Acest partid a făcut opoziție directă la PSD, însă a jucat și cartea opoziției la adresa PNL, USR sau a lui Klaus Iohannis. Până în septembrie 2019, când, alături de ALDE, UDMR, USR și PNL, a contribuit la demiterea Guvernului condus de Viorica Dăncilă. În campaniile electorale aferente alegerilor europarlamentare din anul 2019 sau ale prezidențialelor din același ani, Pro România s-a aflat în topul partidelor care au cheltuit fonduri impresionante. În ciuda acestor eforturi, partidul lui Victor Ponta a obținut, în alegerile parlamentare din anul 2020, doar 4,09 la sută din voturi, pentru Camera Deputaților, și 4,13 la sută din voturi, pentru Senat, rămânând în afara politicii parlamentare.

 

Portocaliii „ne-brătieni” au rămas și ei pe dinafară

Al treilea exemplu a avut loc în plin regim Băsescu, atunci când, în urma unui congres la care a fost ales drept președinte al PDL Vasile Blaga, în detrimentul Elenei Udrea, a fost înființat Partidul Mișcarea Populară (PMP). După ce Băsescu și-a terminat cel de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, a fost uns direct lider al formațiunii și a candidat, în anul 2016, la alegerile parlamentare. Fostul președinte a devenit, atunci, senator, iar formațiunea sa a reușit, cu chiu, cu vai, să prindă Parlamentul.

PMP a obținut, în 2016, 5,65 la sută din voturi pentru Senat (concretizate în 8 mandate) și 5 la sută din voturi pentru Camera Deputaților (concretizate în 18 mandate). Pe parcursul legislaturii, mai mulți senatori PMP au migrat către alte formațiuni, astfel încât partidul lui Băsescu a rămas, la Senat, fără grup parlamentar.

La alegerile legislative care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, partidul lui Traian Băsescu a rămas, asemenea ALDE și Pro România, în afara Parlamentului. Formațiunea a obținut 4,82 la sută din voturi pentru Camera Deputaților și 4,93 la sută din voturi pentru Senat.

 

 

Deputatul PNL care a încercat să cumpere voturi de la AUR la moțiunea de cenzură, urmărit penal pentru dare de mită

În plină criză de parlamentari, odată cu posibila ruptură pe care o pregătește Ludovic Orban, PNL se confruntă și cu o altă problemă care ar putea mări deficitul de aleși al formațiunii conduse de Florin Cîțu. Ieri, DNA a anunțat că a început urmărirea penală, pentru dare de mită, față de deputatul PNL de Timiș Cosmin Șandru, pe numele căruia AUR a formulat un denunț penal, pentru că a încercat să cumpere cu funcții votul la moțiunea de cenzură. 

Cosmin Şandru a anunţat, ieri, că se autosuspendă din partid pe perioada anchetei. Acesta este urmărit penal de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de dare de mită, după ce i-ar fi promis unui alt parlamentar numirea unor apropiaţi în posturi de conducere a unor instituţii publice. Potrivit procurorilor, deputatul liberal ar fi cerut în schimbul numirilor respective ca parlamentarul în cauză să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea de cenzură iniţiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului României.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Cosmin Şandru, deputat în Parlamentul României, şi Nicolae-Florin Bitea – director general al Societăţii de Transport Public Timişoara, pentru dare de mită”, se precizează în comunicat. Anchetatorii arată în ordonanţă că, la data de 1 octombrie, în contextul în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea de cenzură iniţiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului, Cosmin Şandru şi Nicolae-Florin Bitea i-ar fi promis unei persoane, deputat în Parlamentul României, numirea unor apropiaţi în posturi de conducere a unor instituţii publice. „Pentru a beneficia de această «favoare», persoanei respective i s-a cerut să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 5 octombrie, în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea menţionată”, spune DNA.



Citește mai departe

alcooldiscount.ro chilipirul-zilei.ro/ evomag.ro chicco.ro vivacredit.ro

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.