October 16, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Bucureştiul, între vechi şi nou. Zeci de clădiri hibrid îmbină stilul istoric şi cel modern, spre încântarea sau dezamăgirea trecătorilor

4 min read
alcooldiscount.ro noriel.ro watchshop.ro%20 evomag.ro



Video

De Andreea Milea.Publicat: 05.10.2021, 19:50.
Actualizat: 05.10.2021, 19:58

Bucureştiul este un oraş jumătate vechi, jumătate nou. Sunt zeci de clădiri hibrid care îmbină stilul vechi cu stilul modern. Cele mai multe ascund poveşti vechi de sute de ani. Clădiri care au fost distruse şi de la care s-au mai putut recupera doar câteva elemente, aduse la viaţă prin arhitectura modernă. Sub privirile încântate ale trecătorilor sau cele care dezaprobă noua modă, inclusiv specialiştii au opinii diferite.

Vezi și

Clădiri de locuinţe, birouri, hoteluri, restaurante sau spaţii de evenimente, multe au ceva în comun: sunt construcţii care îmbină arhitectura veche din Bucureşti cu cea nouă. O modă care a acaparat o bună parte din oraş. Clădirile hibrid reprezintă modul prin care monumente istorice, la un pas de prăbuşire, sunt recuperate şi puse în valoare. Prima a fost o clădire în care Securitatea îşi păstra arhivele. A fost distrusă în timpul Revoluţiei din 1989. Din interior nu a mai rămas nimic, însă pereţii au fost păstraţi şi puşi în valoare de o clădire modernă, din sticlă. “În acele zile şi nopţi s-a tras, câteodată aiurea, prin Bucureşti, printre care a fost prinsă şi această clădire. Au salvat-o. Puteau să o facă mai frumos pentru că este un simbol, un reper, o referinţă a Revoluţiei”, crede un bărbat.
Moda hibrid în arhitectură. Specialiştii au opinii diferite

După Revoluţie, fosta Bursă de Mărfuri a fost mistuită de flăcări. Abandonată aproape două decenii, a fost refăcută abia în 2018. “Practic a trebuit să se regândească un nou concept de revitalizare a ei. S-a păstrat partea valoroasă, care este faţada efectivă şi înăuntru totul a devenit nou. Trebuie să vedem că oraşul este dinamic şi evoluează după noi cerinţe şi noi utilităţi. Nu poţi să încerci să îngheţi un oraş, ca un muzeu”, spune Mario Kuibuş, arhitect The Ark. Nu toţi arhitecţii sunt de acord. “Ca şi cum găseşti un tablou de Monet şi îi scoţi şi pânza şi tot … Efectiv eviscerează clădirea. În final, când treci pe stradă vezi nişte membrane dintr-o altă epocă si la câţiva centimetri un bloc de sticlă”, arată Emil Ivănescu, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

evomag.ro otter.ro kitunghii.ro vivacredit.ro

“Mi se pare un concept foarte interesant”
Există şi proiecte care păstrează intactă clădirea de patrimoniu. Casa Cesianu, monument istoric construit la începutul secolului 19, a fost cumpărată în 2017, împreună cu terenul din spate. În timp ce monumentul a fost refăcut, pe teren au fost construite blocuri noi, din sticlă, care oferă acum un spaţiu de 13.000 de metri pătraţi. La fel şi Institutul Goethe. “Mi se pare un concept foarte interesant şi este probabil şi foarte util şi spaţiile sunt regândite mult mai eficient”, mărturiseşte un trecător. La polul opus este un hotel de pe Calea Victoriei. Din fostul Teatru Naţional, bombardat la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, au mai rămas doar coloanele desenate de un arhitect vienez. Vechea clădire a fost înlocuită de o construcţie de sticlă, în 2005.
“Am vizitat aproape 50 de ţări din lumea aceasta şi vă spun în Londra de exemplu, au o îmbinare a vechiului cu noul foarte plăcută. Au nişte forme oarecum apropiate de vechi, circulare, care sugerează infinitul, absolutul, dar nu rigiditatea aceasta geometrică, dreptunghiulară, care nu place ochiului”, povesteşte o femeie. “Am venit aici să muncesc, acum 20 de ani, iar oraşul este atât de diferit acum. Oamenii, atmosfera, pare că oraşul a trecut printr-o schimbare mare, o schimbare în bine. Oraşul se schimbă, evoluează, devine mai modern însă oraşul vechi este totuşi păstrat”, este de părere un bărbat.

Transformarea unei case vechi într-un hotel
Străinii nu doar admiră, ci se şi implică. În 2003, Giacomo a început transformarea unei case vechi într-un hotel. “Faţada este de la începutul anilor 1900. A fost o vilă care era părăsită şi abandonată. Cât am putut, am păstrat şi recondiţionat. Înauntru au fost schimbate spaţiile, pentru că nu aveam cum să păstrăm încăperile exact cum erau. La nivel de construcţie, (n.r. lucrările) nu au durat mult, în jur de 2 ani de zile, nu mai mult, dar lucrarea cu tot cu autorizaţii a durat mai mult. Trei ani de zile, cel puţin”, spune patronul hotelului Sarroglia. Iniţial, proiectul prevedea o parcare subterană, însă Giacomo a găsit acolo o comoară arhitectonică. “Crama este din 1890. Aici se serveşte micul dejun sau cina, când este cazul. Ar fi fost o parcare, dar o parcare găseşti, o cramă ca asta, mai greu”.
Creaţii spectaculoase, în toată lumea

Moda hibrid a apărut în anii 60. Una dintre cele mai spectaculoase creaţii este “Casa care dansează”, construită în 1996 în Praga. Chinezii au copiat modelul hibrid şi au construit o clădire jumătate copie a Templului Cerului din Beijing, jumătate copie a Capitoliului din Statele Unite. Iar în Vancouver, canadienii se pot lăuda cu cea mai înaltă clădire hibrid din lemn.
Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.



Citește mai departe

alcooldiscount.ro chilipirul-zilei.ro/ evomag.ro chicco.ro vivacredit.ro

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.