September 17, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Pierduți pe drumuri | De ce este românul șofer pe viață și ce (nu) învățăm la școlile auto

15 min read
alcooldiscount.ro noriel.ro watchshop.ro%20 evomag.ro



Neglijența în trafic sau lipsa de aptitudini a unor șoferi sunt și ele cauze ale teribilei statistici a accidentelor rutiere din România. Cazurile de corupție rușinoase din sistem au înăsprit, în ultimii ani, examenele auto. Însă într-o țară care are deja 8 milioane de șoferi nu selecția la sânge a noilor conducători auto e soluția ci – aparent paradoxal – pregătirea celor care au deja permis. Pentru că aceștia fie au învățat greșit, fie sunt depășiți de evoluția legislativă sau tehnologică. Doar că, în România, nimeni nu-i mai verifică.
Dacă stai câteva ore în Șoseaua Pipera nr. 49 din Nordul Bucureștiului, vei vedea că puțini oameni ies fericiți din sala de examinare teoretică pentru obținerea carnetului de șoferi.
Teoretic, cu 24 ore de pregătire pentru cunoașterea Codului Rutier și cu cele 30 de ore de șofat făcute cu un instructor auto profesionist, ești pregătit pentru a obține permisul auto. Cu toate acestea, statisticile oficiale arată că doar 3 din 10 candidați de la școlile de șoferi obțin permisul atunci când se înscriu prima dată la examen. După scandalurile privind obținerea frauduloasă a permiselor auto din urmă cu câțiva ani, examinarea teoretică sau „sala” – cum e cunoscută această de cursanți – se dă computerizat în încăperi cu supraveghere video.

Examenul auto este supravegheat video

După ce prima dată când a dat examen nu a reușit să obțină minimum 22 de puncte, Diane Samohars s-a apucat serios de făcut chestionare auto și a doua oră a avut succes. A obținut 24 de puncte și în august va susține și proba practică pentru carnetul de șoferi.
„Nu mi s-a părut neapărat dificil. Cel mai important este să faci aceste chestionare și să le înțelegi. Mi se pare mai greu să citești efectiv legislația, cu toate articolele, pentru că devine ca o povară. Chestionarele merg mai ușor”, a spus Diane, bucuroasă că metoda ei de învățat i-a adus punctele dorite.
Sunt și unii candidați care iau „sala” din prima. Este și cazul Marianei Moldovan, care a obținut din prima încercare 25 de puncte din maximul de 26.
Mariana spune că se pregătește temeinic pentru examen pentru că nu vrea să ajungă printre cei care fac accidente soldate de multe ori cu victime.
„Nu vreau să fiu implicată în așa ceva. Nu mi s-a părut dificil să învăț, dar trebuie o pregătire temeinică, pentru că odată luată sala, și apoi traseul, ajungi în trafic și atunci trebuie să știi regulile de circulație, să eviți amenzile și accidentele”, arată Mariana.
Din acest motiv a învățat în fiecare zi câte puțin și a făcut foarte multe chestionare auto. „Am considerat că este ceva foarte serios, pregătirea pentru examenul auto nu este ceva pe care să-l tratezi cu superficialitate”, a mai spus Mariana.

Cei mai mulți dintre candidații care dau examenul pentru permisul de tip B ies supărați din sala de examen pentru că au picat la un punct sau două distanță. De cele mai multe ori vin la noroc, fără să citească și să învețe legislația.
Ștefania Cursureanu a luat 20 de puncte și spune că e din cauza ei, că a învățat numai în ultimele trei zile. „Îți trebuie cam o lună de zile să te pregătești pentru examen, nu ca mine, să înveți în trei zile. Nu este atât de greu. Dacă înveți, iei examenul. Trebuie să știi regulile ca să poți să conduci, să nu fii un pericol public”, își face Ștefania autocritica.

În București, examenul pentru legislație are loc în fiecare zi începând cu ora 8.00.

O statistică privind rata de promovare la prima examinare pe şcoli pe 2020, realizată de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că, din cei 330.000 de candidați care au dat examenul anul trecut, numai 34.79% au obținut permisul auto. Din cele aproape 2.400 de școli de șoferi foarte puține reușesc să aibă o promovare de 50%.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, DRPCIV își contrazice propriile cifre și susține însă că la nivelul anului 2020, în cazul permisului de conducere la categoria B rata de promovare este de 50,04%.

„În anul 2020 au fost emise un număr de 185.174 de permise de conducere, candidaților care au susținut examenul în vederea obținerii permisului de conducere la categoria B. Procentul de promovare la examenul auto se diferențiază pe categorii de permis de conducere, iar la nivelul anului 2020, la categoria B este de 50,04%”, se arată în răspunsul DRPCIV.

Manualul de legislație folosit de mulți dintre cursanții din România.

În mod normal, școlile de șoferi care nu au o rată de promovare de cel puțin 50% pe an ar trebui să nu mai primească autorizația de funcționare de la Ministerul Transporturilor. Există Ordinul 733/2013 al ministrului Trasporturilor care prevede explicit acest lucru, dar prevederea nu a fost aplicată niciodată. Fiecare guvern, indiferent de culoarea politică, l-a abrogat până acum.
„Aplicarea procentului minim de promovabilitate al școlilor de conducători auto de 50%, corelat cu o scădere cu 30% a numărului minim de ore de pregătire, prevăzut la articolul 10 din anexa nr. 1, se va face la un an de la data prevăzută la art. II din prezentul ordin”, se arată în ordinul care a fost suspendat an de an.
Școlile de șoferi din România nu sunt evaluate de către nicio autoritate, primesc autorizație și cu ea rămân până la final.
România se află pe ultimul loc în Europa în privința siguranței rutiere, cu peste 100.000 de persoane care au decedat sau au fost gravi rănite în accidentele rutiere din ultimii zece ani.

Unii dintre cursanții care dau traseul nu cunosc semnele de circulație

În ultimul deceniu, numărul deținătorilor de premise auto a crescut de la 6.246.099, câți erau în anul 2010, la 8.065.868 în 2020. Anual, în medie, peste 181.000 de români au obținut permisul de conducere.

Europa Liberă a vorbit cu instructori auto, examinatori, oficiali și experți din zona non-guvernamentală pentru a aflat de ce șoferii din România produc atât de multe accidente. Cât de mult e influențată statistica neagră de slaba pregătire și indisciplina din trafic?

Concluzia tuturor este că sunt multe carențe în pregătirea candidaților, care de multe ori primesc avizul pentru a merge să dea examen fără a parcurge orele de legislație rutieră, teoretic obligatorii.
„Am avut candidat care a dat de 10 ori sala, iar la primele examene a obținut punctaj zero. Dacă nu pui mâna să înveți legislația, nu iei examenul. Ține foarte mult și de candidat și de școlile de șoferi. Sunt școli care dau vize pentru candidați pe bandă rulantă fără să se gândească. De fapt, fac împotriva lor”, a spus un fost examinator auto care acum lucrează la DRPCIV.
Mulți învață după aplicațiile online și nu învață bine
Instructorii auto spun că, în prezent, carnetul auto se obține mai greu decât în urmă cu 10 ani. Scandalurile cu permisele auto luate prin mită au dus la înăsprirea condițiilor în care se dă examenul.
Dinu Constantin, instructor auto la Școala de șoferi Olimpic Expert, face meseria asta de 40 de ani. Instructorul susține că acum nu se mai respectă regulile în trafic: „Degeaba le știi, dacă nu le respecți”.
Despre pregătirea șoferilor români, instructorul spune că modul de învățare nu este tocmai cel mai potrivit în zilele noastre. „În primul rând, contează foarte mult pregătirea teoretică. Însă, mulți învață după aplicațiile alea online și nu învață bine”, arată Dinu Constantin.
Instructorul mai spune că pentru mai puține accidente în trafic trebuie disciplinați șoferii. „Stai la coadă ca orice om normal în coloană și te trezești că intră tot felul de BMW-uri sau alte mașini în fața ta. În plus, la școală nu-i învață nimeni să bea și să se urce la volan. La noi ar trebui să fie mai multe sancțiuni”, a spus Dinu Constantin.
Faptul că acum permisul auto se ia mai greu l-a observat și Mihai Boerescu – instructor cu o experiență de 8 ani și director la Școala Drive Safe. Dar nu pentru că legislația ar fi mai grea sau că examinarea ar fi mai dură.

Șoferii din România nu mai trec pe la cursuri odata ce și-au obținut permisul de conducere

„Când am luat eu carnetul, cu mulți ani în urmă, se lua foarte ușor. Generația aia era altfel față de generația de acum, oamenii aveau alte aptitudini. De la copilărie pleacă totul – dacă ai o copilărie activă – te cațeri în copaci, te joci, ai diverse experiențe, atunci capeți mult mai ușor aptitudinile pentru condus mașina. Copiii din ziua de azi stau pe calculator tot timpul și de asta le e mult mai greu să prindă abilitățile. Și nouă, instructorilor, ne e mult mai greu. Pe de altă parte, astăzi examenul se dă altfel, se filmează, mulți au trac”, consideră Mihai Boerescu.
Pașii pentru obținerea permisului auto
După ce s-a înscris la școala de șoferi, candidatul trebuie să urmeze 24 de ore de teorie și 30 de ore de practică. Potrivit legislației în vigoare, examenul pentru permis trebuie dat în minimum o lună și jumătate de la momentul în care candidații se înscriu la școala de șoferi. Această perioadă în care este susținut examenul nu trebuie să depășească 6 luni. Instructorii auto susțin că, de obicei, în maximum 2 luni cursanții termină școala și merg la examenul teoretic. La teorie trebuie să obțină cel puțin 22 de puncte și apoi se înscriu la examenul practic („traseul”).

evomag.ro otter.ro kitunghii.ro vivacredit.ro

Pregătirea șoferilor lasă de dorit în România
Dincolo de procedura birocratică, pregătirea șoferilor din România lasă de dorit, în condițiile în care cei mai mulți nu mai fac niciun curs după ce obțin permisul. Situația actuală este descrisă de Costin Tătuc – fost director adjunct la Direcția Rutieră din Poliția Română: „În momentul de față, această pregătire pentru obținerea permisului de conducere e o activitate comercială, adică fiecare instructor caută să aibă clienți cât mai mulți. Pe de altă parte, fiecare candidat dorește să treacă repede prin școală”, spune Costin Tătuc.
Acesta arată că mulți dintre cursanți nu sunt interesați de cursurile de legislație, deși teoretic sunt obligați sau participe.
„Mulți mizează pe faptul că există această facilitate de instruire online, care de fapt este o verificare online a cunoștințelor. Problema este că mulți învață rezolvând chestionare și nu pun accent pe ceea ce înseamnă pregătirea propriu-zisă. Chestionarele au în general întrebări despre când depășirea este interzisă și mult mai puține întrebări despre modul în care se efectuează o depășire, pe care un profesor de legislație ți-o explică”, a spus Costin Tătuc, care susține că sunt și oameni care au aptitudini native pentru condus și care prind ușor și legislația și tehnica de condus.

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Polițistul consideră că pentru numeroasele nereguli și accidente care se petrec în traficul din România vina este împărțită între școlile de șoferi, cursanții care își doresc să obțină repede permisul și a autoritățile care nu iau suficiente măsuri. În plus, șoferii ar trebui să mai treacă pe la cursuri din când în când și după ce au obținut carnetul.
„În primul rând, noi, românii, avem o supraevaluare a apitudinilor de condus, ne considerăm cei mai buni soferi din Europa sau din lume, pentru că ‘ne descurcăm’– ce contează că încalc regulile. Ne dorim autostrăzi, dar habar n-avem să circulăm pe ele pentru că avem o lipsă fantastică de educație rutieră”, afirmă fostul polițist.
Costin Tătuc arată că, pentru o mai bună disciplină în trafic, ar trebui introduse niște cursuri de conducere defensivă, adică un fel de protecția muncii.
„La minimum 6 luni – un an, când ai deja ai o experiență cu mașina și pe drumurile publice, să vii și să faci această conducere defensivă care înseamnă să identifici riscul și să-l eviți, să simți limitele tale și mai ales să știi să reacționezi în situații limită. În școală e foarte greu să înveți derapajul controlat, dar după un an de condus poti să faci lucrul ăsta”, afirmă Costin Tătuc.
În cariera sa la Poliția Rutieră, Tătuc a văzut mulți oameni nu aveau de noțiuni de bază pentru a conduce. „Numai într-un simulator îți dai seama de utilitatea centurii de siguranță, acolo vezi ce se întâmplă și cum să ieși dintr-o mașină răsturnată ca să nu-ți frângi gâtul. Ar trebui făcută pregătirea defensivă periodic, pentru că vedem că în trafic avem șoferi cu permis de zeci de ani și care nu au mai pus mâna pe un cod rutier de zeci de ani, iar acesta a mai fost actualizat”, a mai spus Costin Tătuc.
Titi Aur: Faptul că îmi pun girofar nu înseamnă că sunt mai bun șofer
Printre puținii care organizează cursuri de conducere defensivă în România este Constantin „Titi” Aur, campion naţional de raliuri şi fondatorul şi managerul unei academii ce îi poartă numele. Acesta a observat că românii au mașini mult mai bune în comparație cu anii 90, unele drumuri sunt din ce în ce mai bune, dar paradoxal numărul de accidente pe de drumurile naționale și autostrăzi a crescut.
Titi Aur spune că ne lipsește educația rutieră începând cu elevii din clasele primare și continuând cu adulții care nu respectă regulile.
„Programa școlilor de la șoferi nu a fost schimbată deloc. Aici există o concurență pe preț între școlile de șoferi, toate vor să dea cursurile cât mai ieftin. Pe de altă parte, programa este total insuficientă pentru că la școala de șoferi înveți minimum necesar ca să deplasezi mașina. Dar nu se predă deloc partea tehnică a mașinii, nu vorbește nimeni despre sistemele pe care le are mașina. Aceste sisteme te ajută să ieși din situații limită – de aderență scăzută, de frânare rapidă. O altă parte importantă care nu se predă deloc la școlile de șoferi este partea primară din conducerea defensivă, care e la fel ca protecția muncii”, susține Titi Aur.
La fel ca fostul polițist de la Direcția Rutieră, și Titi Aur pledează pentru cursuri de pregătire ulterioară pentru șoferii care nu mai trec deloc pe la școală după ce obțin permisul.
„Candidații care vor să-și ia carnetul nu învață nimic despre poziția corectă la volan, regula celor două secunde, regula fermoarului, la câte secunde să te uiți în oglindă ca să fii în siguranță. Toate acestea ar trebui să devină repețitie la cursul de conducere defensivă. Ar trebui învățate la școala de șoferi, dar acest lucru nu se întâmplă și atunci pleacă pe stradă un șofer nepregătit. Și așa vedem șoferi care conduc pe contrasens pe autostradă, ca să dau exemplu numai ultimul eveniment”, mai spune Titi Aur.

Titi Aur spune că autoritățile nu au niciun interes să introducă cursuri de conducere defensivă.

Cursurile de conducere defensivă ar putea avea rolul să reducă numărul accidentelor rutiere.

„Suntem singura țară din Europa și America unde șoferii cu girofar nu au o pregătire specială, ceea ce este anormal”

„Ce înseamnă girofar? Că încalci niște reguli de circulație și ajungi mai repede să stingi focul sau la ce misiune specială ai. Faptul că îmi pun girofar nu înseamnă că sunt mai bun șofer. Avem în fiecare an 600 de salvări stricate, 1.800 de accidente la Ministerul de Interne, avem 3,3 miliarde de lei consumate pe victime”, arată instructorul auto. Acesta mai spune că în toate țările în care s-au introdus astfel de cursuri pentru șoferi au scăzut accidentele cu procente de 30-50%.
Proiectul pentru cursurile de conducere defensivă a primit aviz negativ de la Guvern
În urmă cu doi ani, doi parlamentari au introdus în Parlament un proiect de lege privind obligativitatea cursurilor de conducere defensivă pentru orice șofer român, iar aceste cursuri ar fi urmat să fie decontate din impozitele plătite la stat. În plus, potrivit proiectului de lege, toți „șoferii cu girofar” ar trebui să facă o dată la 3 ani un curs de conducere defensivă.

„Inclusiv Ministerul de Interne a data viz negativ, ceea ce e surprinzător, pentru că există un ordin ca angajații de acolo să facă cursuri de conducere defensivă. Au avut niște reclamații de la angajații MAI care au fost în misiune și au rămas invalizi și au dat în judecată MAI pentru că ei nu au fost pregătiți. Apoi au luat decizia să pregătească niște polițiști care să devină traineri de conducere defensivă”, a spus Titi Aur.
Ce trebuie să conțină dosarul pentru examenul auto:

cerere tip;
fișa de școlarizare emisă de şcoala de conducători auto în cadrul căreia a absolvit cursurile de pregătire teoretică şi practică, în care se consemnează şi avizul medical;
certificatul de cazier judiciar, în termenul de valabilitate și după caz copia hotărârii judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii cu executare sau la pedeapsa amenzii, copia biletului de liberare sau a documentului care atesta executarea pedepsei amenzii;
dovada achitării contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalitățile de plată consultați secțiunea taxe și tarife).

Șpagă cu repetiție pentru permisele auto
Mulți români care doresc să conducă nu au parcurs nici măcar acest sistem șubred de obținere a permisului. Două anchete judiciare, despărțite de un deceniu distanță, au scos la iveală că sute de români – dacă nu și mai mulți – și-au cumpărat efectiv permisele de corupție după ce au mituit examinatorii.
Cazul Pitești
Cel mai mare astfel de scandal a fost în 2008, în Argeș, acolo unde cei care doreau să obțină permisul de conducere plăteau sume cuprinse între 500 şi 1.000 de euro și erau ajutaţi chiar de polițiștii care trebuiau să îi examineze să devină şoferi. Cazul de la Pitești a rămas în memoria colectivă și este invocat adesea în trafic, atunci când unui șofer i se impută că „și-a luat permisul la Pitești” – adică e un conducător auto indisciplinat. Printre cei care au obținut permisuri de conducere atunci s-au numărat artiști, politicieni sau fotbaliști.
Scandalul de la Argeș a dus la supravegherea audio-video a celor două probe susținute de candidați. 28 de persoane au fost condamnate definitiv anul trecut de Curtea Supremă de Justiţie, printre acestea fiind și fostul şef al Serviciului Permise şi adjunctul său. De asemenea, instanța a anulat 58 de premise auto. Nimeni nu știe, însă, cu adevărat, câți „șoferi de Pitești” sunt în traficul din România.
Cazul Suceava
Anul trecut a apărut un nou scandal privind obținerea permiselor de conducere la Suceava, unde șeful Serviciului Permise era chiar liderul grupării care dădea premise pe bandă rulantă contra unor sume de bani. Ancheta DNA instrumentată în acest caz a scos la iveală o adevărată rețea de polițiști, funcționari sau instructori auto care primeau mită pentru a facilita eliberarea de permise.
DNA a reținut 14 persoane implicate în acest dosar, al cărui cap de afiș este comisarul-şef Radu Obreja. Acesta e acuzat că ar fi luat până la 20.000 de euro mită pe zi. Afacerea ilegală de la Suceava scoate la iveală miza financiară a corupției din domeniu: două milioane de euro au găsit anchetatorii în valize, ligheane sau găleți, bani ce ar fi fost obținuți de la un număr necunoscut de șoferi care au plătit, deși poate nu știu să conducă, pentru a obține permisul.
Pe mulți dintre ei îi întâlnim în trafic.



Citește mai departe

alcooldiscount.ro chilipirul-zilei.ro/ evomag.ro chicco.ro vivacredit.ro

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.