June 20, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Doi metri de şină salvează Buzăul. Povestea deraierii trenului blindat al naziştilor

5 min read



Exact în zilele în care România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, în august 1944, un grup de ceferişti buzoieni reuşea o misiune demnă de filmele de acţiune: deraierea unui tren nemţesc cu 69 de vagoane pline cu armament şi cu trupe. Petrecută chiar în zilele fierbinţi în care Ion Antonescu era arestat la ordinul regelui Mihai – moment asumat de comunişti ca fiind Insurecţia armată de la 23 august 1944 – acţiunea ceferiştilor pare desprinsă din propaganda socialistă. Însă autorul cărţii „Mai mult decât dragostea”, Dumitru Ion Dincă, i-a descoperit pe trei dintre eroii acelui eveniment real, care i-au povestit de-a fir a păr desfăşurarea acţiunii.

„Participasem la o întâlnire care marca aniversarea zilei naționale, când amintirile unuia dintre cei prezenți mi-au declanșat o adevărată expediție. Era vorba de un nucleu de ceferiști din gara Cilibia care urmau să anihileze o garnitură germană compusă din 69 de vagoane încărcate cu armament strategic. Nemții urmăreau să distrugă nodul de cale ferată Buzău, în așa fel ca pe aliniamentul de la Carpați să fie blocată înaintarea forțelor aliate. Ei, bine, romanul meu tocmai aceste secvențe le surprinde. I-am cunoscut pe trei dintre eroii mei, cel mai interesant mi s-a părut a fi Constantin Spătaru (Jupuitul, în carte) un adevărat regizor a ceea ce s-a petrecut acolo în 24 august 1944, dar și pe urmașii factorului poștal Drăghici”.

Romanul este construit foarte interesant, acţiunea plină de suspans a ceferiştilor derulându-se în paralel cu o la fel de plină de suspans poveste de dragoste între Hélenè Cantacuzino și Andrei Făgărășanu. „Domeniile Cantacuzino au existat și există și în prezent. După 1948 a ființat acolo un I.A.S. Important e că nu s-a demolat și nici nu este în pericol de degradare. Hélenè Cantacuzino a existat, cum de altfel și arhicunoscuta Martha Bibescu sau Scarlat Iacovescu. Fascinanta poveste de dragoste dintre Hélenè și Andrei Făgărășanu s-a consumat așa după cum este descrisă în roman. În orașul luminilor, am numit Parisul, ca mai apoi pe Coasta de Azur totul să capete consistență și relief surprinzător”.

„Cititorul va fi sedus, sunt convins, de succesiunea planurilor, mai bine zis a timpului în care se consumă. Într-o Europă răvășită de război, amenințată cu distrugerea de nazism, minunata poveste de dragoste dintre cei doi nu face altceva decât să aducă o pată de lumină. Evenimentul de la Cilibia se integrează firesc în extraordinarul șir de sacrificii din timpul celei de a II-a conflagrații mondiale. Romanul readuce în atenția cititorului fapte de eroism ale unor oameni pentru care valorile supreme sunt credința în adevărul și puterea vieții”, a punctat Dumitru Ion Dincă.

Autorul este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A debutat de foarte tânăr în revista „Tribuna”, de la Cluj. A lucrat în presă încă de la vârsta de 19 ani: „N-am fost altceva decât un seismograf al cotidianului, căutând să surprind realitatea în dinamica ei, fără să cosmetizez nimic. Am avut, de altfel, și șansa să lucrez la cotidianul Scânteia tineretului, o mare școală de presă a acelor timpuri”. Scriitorul cu spirit iscoditor de jurnalist a transfigurat acest capital de evenimente într-o serie de cărți pe care le-a publicat la Editurile Eminescu, Cartea Românească, Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Multe dintre volume au fost recompensate cu premii naționale. Dumitru Ion Dincă a adus în atenția contemporanilor secvențe reale, absolut necunoscute, de o mare încărcătură, cum ar fi prezența marelui prozator Marin Preda în satul Căldărăști, unde întâmplările la care asistă stau la baza volumului al doilea din „Moromeții” sau faptul că inegalabilul Fănuș Neagu în volumele „Ningea în Bărăgan” și „Cantonul părăsit” nu face altceva decât să redea secvențe autentice din perioada cât a fost învățător în satul buzoian Largu. El a descoperit-o, în anul 1984, pe bătrâna la care a locuit Fănuş Neagu, aceasta povestind, precum eroii cărților amintite, „năzdrăvăniile” marelui prozator.

 

Firul evenimentelor acţiunii ceferiştilor din gara Cilibia

Într-un articol din Luceafărul din 27 august 1988, se menţionează firul evenimentelor petrecute în gara Cilibia: „Noaptea de 24 spre 25 august. La Cilibia este recepţionat un mesaj telefonic prin care cei de aici sunt înştiinţaţi că urmează să sosească în gară un general neamţ de administraţie, în drum spre Brașov. Ceferiştii primesc misiunea de împiedica «curgerea» trenului. După numai o oră, un alt mesaj. De gară se apropie un tren blindat german cu scopul de a distruge nodurile de cale ferată Buzău şi Ploieşti. Obiectivul ceferiştilor: oprirea lui cu orice preţ. 25 august. Soseşte în Cilibia automotorul cu generalul neamţ de administraţie. 26 august. Mecanicul de locomotivă Constantin Spătaru (Moise), în funcţia de şef de tură, împreună cu impiegatul Alexandru Banu, expediază, la insistenţele nemţilor, automotorul spre Buzău, dar pe o linie blocată de un grup de locomotive răcite de ceferişti. În următoarele ore în gară au loc o serie de manevre menite să-i astâmpere pe nemţi şi pentru a câştiga timp. O macara cu care se alimentau locomotivele cu cărbuni este deraiată pe o linie, blocând circulaţia. Nemţii o ridică, la rândul lor, şi ameninţă cu împuşcarea personalului staţiei. Sabotajul începe să devină realitate. 26 august. În seara zilei intră în gara Cilibia trenul blindat german cu nr. 7512 în formaţia căruia intrau 69 de vagoane cu trupe şi material strategic. 27 august, ora 8.00. În punctul Canton, la numai 2 km de staţie, Constantin Moise Spătaru, împreună cu impiegatul Banu Alexandru, picherul Iancu Grigore şi alţi doi lucrători de cale, demontează o şină de cale ferată. 27 august, ora 9.10. Pleacă din staţia Cilibia, fără ca nemţii să bănuiască ceva, trenul nr. 7512 cu trupe hitleriste. În punctul canton, în linie curentă, deraiază, locomotiva afundându-se în pământ. Linia era blocată. Nodurile de cale ferată Buzău şi Ploiești sunt salvate. Hitleriştii părăsesc garnitura şi o incendiază. 27 august, ora 20.00. Ceferiştii reuşesc să localizeze incendiul. Sosesc trupe româneşti care capturează un mare număr de hitlerişti”.



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.