June 17, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Procesul lui Isărescu- „Manole” pentru Securitate-, suspendat până se pronunță Curtea Constituțională

5 min read




Astfel, procesul se suspendă până când Curtea Constituțională se pronunță pe cererea lui Isărescu. Decizia poate fi atacată cu recurs de reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). „Suspendă judecata până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate invocate de pârât în cauză. Cu recurs pe toată durata suspendării”, se arată în decizia CAB.
Având în vedere că în trecut aceasta era o metodă extrem de eficientă de a tergiversa un proces, am întrebat un magistrat dacă este uzual ca un dosar să fie suspendat până este soluționată de Curtea Constituțională excepția ridicată în cadrul judecății. „Se mai întâmplă. Legea specială 47/1992 nu mai prevede suspendarea de drept. Însă rămân dispozițiile generale din art. 413 Cod Procedură Penală. De regulă, doar atunci când este o chestiune esențială pentru proces, de care depinde însuși dreptul dedus judecății se mai dispune suspendarea. Depinde cât de strânsă este legătura între excepție și cauza respectivă. Suspendarea e supusă recursului, deci nu se poate abuza ca pe vechea reglementare, când era suficient ca sesizarea CCR să fie admisibilă, iar instanțele erau ținute să aștepte soluția”, ne-a explicat un magistrat.
„Europa Liberă” a cerut încă din 5 aprilie încheierea de ședință pentru termenul de judecată desfășurat cu trei zile înainte. Cererea a fost aprobată de conducerea instanței, dar dosarul a stat la judecător până la următorul termen, fără a fi trimis în arhivă.
Motivele invocate de Isărescu
Guvernatorul Băncii Naționale este apărat în proces de avocatul Valeriu Stoica. Acesta a susținut în față instanței că procesul trebuie suspendat până la o decizie a CCR „pentru asigurarea în mod real și efectiv a independenței Băncii Naționale a României și a persoanei care exercită funcția de guvernator” și că „prejudiciul de imagine cauzat pârâtului s-ar extinde în mod faptic asupra întregii instituții fundamentale pentru statul român, BNR (…) Pronunțarea unei soluții întemeiată pe dispoziții legale neconstituționale riscă să arunce o umbră de îndoială asupra activității instituției”.
Apărătorul mai consideră că acțiunea formulată de CNSAS „în baza unei așa zise reverificări realizate în temeiul unor dispoziții legale neconstituționale (…) are aptitudinea de a se converti într-un veritabil mijloc de presiune asupra BNR și a guvernatorului”.
Ce urmărește Isărescu?
În aprilie 2021, Curtea de Apel București a admis sesizarea CCR cu două excepții de neconstituționalitate a legii de funcționare a CNSAS și a legii de acces la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Un prim articol vizat este cel care definește calitatea de colaborator al Securității. Acest lucru s-a mai întâmplat de două ori până acum, în 2008, când Dan Voiculescu a ridicat o excepție de neconstituționalitate pe acest articol, și în 2012, când doi ofițeri de Securitate au adus în fața CCR definiția ”lucrătorului Securității”, dar Curtea a modificat-o pe cea a ”colaboratorului”. De fiecare dată, în urma deciziilor CCR, urmările pentru CNSAS și deconspirarea Securității au fost dintre cele mai serioase, declara anterior Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, pentru Europa liberă.
Prin doua excepție de neconstituționalitate ridicată, Mugur Isărescu contestă eliminarea articolului care, timp de 11 ani, a făcut imposibilă reverificarea lui de către CNSAS, indiferent dacă apăruseră documente noi după primirea unei decizie de necolaborare cu Securitatea. În vara anului trecut, la inițiativa lui Daniel Zamfir, Senatul a abrogat articolul 32 din OUG 24/2008, prin care reverificările erau posibile doar la cerere nu și din oficiu pentru funcțiile alese și numite în funcții publice. Guvernatorul BNR se încadra la această ultimă categorie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ ”Manole”, se arată în documentul înaintat de CNSAS instanței prin care cere constatarea calității de colaborator al Securității.
”Manole”, un deceniu de turnătorii
Potrivit actelor citate de Agerpres, Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. El ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
„Din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl (Mugur Isărescu – n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
Comentarii negative față de nivelul de trai
Conform instituţiei, pe parcursul colaborării cu Securitatea Mugur Isărescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări.
„Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai spune în cererea CNSAS trimisă la CAB.



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.