May 16, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Nu e bine să exagerăm cu carnea roşie procesată

4 min read



Starea de sănătate, confortul organismului se bazează pe cumpătarea în felul de a mânca, de a ne umple sau nu farfuria. Cât ar trebui să dureze o masă și cum ne putem păcăli organismul cu cantități mai mici de alimente ne explică medicul nutritionist Anca Hâncu.  


 

Florin Condurăţeanu: – Doamnă doctor în Medicină  Anca Hâncu, sunteţi adepta modului de a mânca cum spune românul „să se bată turcii la gura ta” sau a unei mese tihnite, cu mestecat liniştit şi conştiincios?

 

Dr. Anca Hâncu: – Trebuie să învăţăm să mâncăm inteligent, fără grabă. Ghidul european de a mânca sănătos prevede ca cel puţin una dintre mese să dureze 20 de minute. Să dăm creierului timp să savureze împreună cu noi gustul, mirosul mâncării, acest moment poligustativ. Nu e bine să mâncăm repede, pe fugă, nu e indicat să gustăm din mai multe cratiţe înainte de masă cum fac gospodinele. Trebuie să-i dăm timp creierului mâncând liniştit, fără grabă, să simtă momentul saţietăţii. Dacă mâncăm în fugă, până să trimită creierul senzaţia de saţietate, am mâncat mult.

 

F.C.: – E bine să mâncăm după obiceiul bătrânesc, cu două feluri şi desert sau doar un fel?

 

Dr. Anca Hâncu: – Depinde de nevoile calorice ale individului, depinde şi de anotimp. Iarna, când e frig, este indicată o ciorbă de legume caldă, apoi un cotlet de porc la cuptor cu legume, chiar un cartof. Seara e indicat doar un fel de mâncare. Uneori, o ciorbă cu o bucată de carne, cu multe legume în ea e suficientă ca un singur fel la prânz.

 

F.C.: – Cum explicaţi repartizarea în meniu a acelor carbohidraţi cu absorbţie lentă, chiar pâinea, faţă de carbohidraţii cu absorbţie rapidă?

 

Dr. Anca Hâncu: – Aici sunt două noţiuni înţelese greşit: zaharurile şi carbohidraţii. Zaharurile, zahărul, prăjiturile se absorb repede, cresc repede glicemia şi pancreasul e obligat să producă multă insulină, îl obosim. Carbohidraţii cu absorbţie lentă, pâinea integrală, pastele, se absorb în mai mult timp, menţin saţietatea mai multe ore, pancreasul nu-şi solicită celulele beta lansând multă insulină în timp scurt. Indicaţiile sunt ca zaharurile să nu depăşească 10% din nevoile calorice, de preferat ca zaharurile să se ia din legume, fructe care aduc şi fibre.

 

F.C.: – Sunteţi partizana laptelui? Eu sunt, de exemplu, un mare băutor de lapte.

 

Dr. Anca Hâncu: – Eu prefer iaurtul, sana, chefirul, căci aduc şi probiotice pentru acea floră intestinală. Nu sunt nici împotriva laptelui, dar alternându-l cu iaurt, chefir, sana – fermentate. Acea intoleranţă la lactoză incriminată la unii este mai rară decât se susţine.

 

F.C.: – E la mare modă grătarul, toată lumea consumă grătar, chiar a intrat în desuetudine mâncarea aceea gătită, cu puţin rântaş…

 

Dr. Anca Hâncu: – Eu am recomandat mai ales mâncarea gătită, o tocăniţă cu multe legume, cu lăsarea aromelor legumelor. Dar mâncare gătită uşor, fără rântaşul acela cu făină şi ceapă prăjită. Gustul se poate da din ingrediente, busuioc, oregano, piper, boia, suc de roşii.

 

F.C.: – Sunteţi împotriva clasicului sendviș pentru gustarea la seviciu a soţului, pentru gustarea copilului la şcoală?

Dr. Anca Hâncu: – Nu, două felii subţiri de pâine integrală cu două felii de şuncă de curcan, de exemplu, cu o legumă la mijloc este un sendviș recomandat, dar să nu mâncăm toată ziua sendvișuri că se adună multă pâine. Şi există şi alte feluri de gustări, un iaurt cu migdale, o banană, un fruct cu nuci.

 

F.C.: – Este chiar aşa dezavuat salamul, e bun şi cu multe diversificări?

 

Dr. Anca Hâncu: – Nu e bine să exagerăm cu prea multă carne roşie procesată. Procesarea adâncă a cărnii roşii îmbogăţeşte de 400 de ori în sare salamurile. Carnea roşie procesată e şi cu risc cancerigen, şi cu pericol de boli cardiovasculare. Societatea de cancer din America recomandă să nu se depăşească pe săptămână 350 de grame de carne roşie, inclusiv din friptura de vită

 

Ghidul european recomandă între 150 şi 300 minute de activitate fizică moderată. De la 300 de minute în sus apar efectele benefice. Mişcare ordonată, constantă. Pentru prima dată se menţionează că, în afară de scăderea riscurilor de boli cardiovasculare şi alte boli, această mişcare organizată ceva mai intensă creşte şi aspectul cognitiv, mintea e mai limpede, efortul intelectual capătă mai mult randament. 

 

 



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.