May 9, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Imperiile lumii și ce sunt ele astăzi

4 min read



S-a vorbit mult despre monarhia britanică odată cu moartea prințului Philip, dar și în perspectiva scandalului dintre Meghan Markle și Casa Regală. Cele mai importante decizii se iau și acum la Windsor, cea mai mare fortăreață din lume locuită încă și astăzi și – totodată – numele dinastic ales de regele George al V-lea în 1917, în plină vâltoare a Primului Război Mondial, pentru a șterge rezonanța germanică a suveranilor de Saxa-Coburg și Gotha într-un moment în care Regatul Unit se confrunta cu Imperiul German. În Saga Dinastiei de Windsor,  Jean des Cars, maestru al cronicilor dedicate monarhiilor europene, survolează istoria acestei case dinastice sosite pe tronul Angliei în 1714 prin George I, principe elector al Casei de Hanovra, și devenite în timp sinonimă cu chintesența spiritului britanic.

De la o Anglie puternic marcată de prestigiul legendarei regine Victoria la îndelungata domnie a reginei Elisabeta a II-a, de la Imperiul Britanic care domina lumea înainte de 1914 și până la Commonwealth-ul de astăzi, de la gentlemeni cu melon până la Beatles, de la apusul glorioaselor colonii până la căsătoria lui William și Kate, autorul derulează extraordinara saga a unei descendențe de regi, regine, prinți și prințese ale căror destine sunt adevărate pagini de roman. Cu momentele lor de fericire sau de nefericire, ei continuă să ne fascineze printr-un amestec unic de tradiție și gesturi îndrăznețe. Windsor? O pasionantă sinteză britanică. După o serie de dinastii – normandă, Plantagenet, de Lancaster, de York, Tudor și Stuart –, în 1714, odată cu regele George I, accede la tronul britanic Casa de Hanovra. Apoi, în 1840, căsătoria tinerei Victoria cu prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha reînnoiește înrudirea germanică a monarhiei engleze. Dar patronimul este greu de purtat în plin Primul Război Mondial, astfel că George al V-lea are inițiativa de a-l schimba în Windsor. Numele Casei de Windsor va cunoaște suișuri și coborâșuri, va ține prima pagină a ziarelor și va captiva opinia publică prin dramele intime, accidentele tragice, dar și prin episoade romantice și – mai ales – prin capacitatea monarhiei de a se adapta la vremuri noi. De la regina Victoria la nașterea lui baby George, Jean des Cars relatează, în inconfundabilul său stil spumos și vivace, parcursul unei monarhii fascinante.

Mărire și Decădere este cartea care ne aduce o fascinantă istorie a lumii prin prisma a zece imperii celebre. De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Mărire și decădere cartografiază istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondată aspirația omenirii pentru putere și este urmărită evoluția impulsului imperial de la directa agresiune militară a imperiilor antice la subtila, dar ampla influență culturală a superputerilor de azi. Îmbinând o perspectivă amplă cu o concizie remarcabilă, Paul Strathern stabilește conexiuni pe durata a cinci milenii și aruncă o lumină revelatoare asupra acestor mari civilizații – de la Imperiul Mongol și dinastia Yuan până la azteci și otomani, prezentând inclusiv imperii mai recente: cel Britanic, Ruso-Sovietic și American. Sintetizând 5.000 de ani de istorie universală în zece capitole succinte, Mărire și decădere oferă o lectură incitantă și instructivă oricărui pasionat de istoria lumii. Cartea se deschide cu o incursiune în Imperiul Akkadian, care a dominat o mare parte din vechea Mesopotamie, ca apoi să prezinte vastul Imperiu Roman, în căutarea rădăcinilor noastre occidentale și răsăritene. În continuare, autorul se îndreaptă spre Califatele Abbasid și Umayyid, unde s-au dezvoltat multe elemente care și-au adus contribuția la cultura clasică occidentală. Mai apoi, pe măsură ce ieșea dintr-o perioadă de stagnare culturală, Europa s-a văzut confruntată cu iureșul unor invazii dinspre răsărit, moment în care facem cunoștință cu împărații Imperiului Mongol. Rând pe rând ne sunt prezentate marile imperii cu contradicțiile lor. Mai presus de toate, vedem cum ambiția de măreție imperială – de la împărații romani la Hitler – este înrădăcinată în visuri utopice și de nemurire. Fiecare imperiu conține de fapt semințele propriei sale distrugeri.

Cea de-a treia carte de astăzi este despre Rusia. O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, ţesută din poveşti şi personaje extraordinare, Dansul Nataşei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, şi până în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară pînă la ritualurile magice ale şamanilor asiatici, de la poezia lui Puşkin până la muzica lui Musorgski şi Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizând o impresionantă distribuţie de artişti şi aristocraţi, revoluţionari şi exilaţi, preoţi şi libertini, ţari şi tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din Război şi pace, în care tânăra contesă aude o melodie populară şi, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificaţia dansului Nataşei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă şi cultura populară, dintre componenta europeană şi componenta asiatică ale culturii ruse şi examinează modul în care artiştii, scriitorii şi gânditorii ruşi au construit mitul „sufletului rus”.



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.