April 20, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Dispută politică pe poliția judiciară. „Dublă comandă” sau transfer la parchete?

9 min read




Discordia pe tema transferului poliștilor judiciari la parchete, prevedere ce figurează în programul de guvernare agreat de toate partidele care compun actuala coaliție, are în centru dorința Ministerului de Interne de a păstra controlul asupra polițiștilor judiciari și, implicit, asupra dosarelor la care aceștia lucrează, spun surse din magistratură pentru Europa Liberă.
Cei care se opun vehement sunt liberalii, care au luat poziție atât prin vocea ministrului Lucian Bode, cât și a lui Ludovic Orban, împotriva acestei mișcări inițiate de ministrul Justiței, Stelian Ion.
Lucian Bode a declarat că acest transfer este „imposibil” din cauză că s-ar crea o „mare problemă” la MAI pentru că „vorbim de peste 28.000 de poliţişti de Poliţie Judiciară din cei 48.000 de poliţişti cât are Poliţia Română astăzi. 60%, practic, din Poliţia Română ar trebui, conform acestei reglementări, să treacă în subordinea Ministerului Justiţiei”.

Au creat acest polițist universal astfel încât să rămână în continuare subordonat șefilor administrativi, care, la rândul lor primesc aviz de poliție judiciară, și asta le permite să-și bage nasul în dosarele subordonaților.

Afirmația ministrului este însă contrazisă de liderul sindicatului Europol din Poliție, Cosmin Andreica. Acesta spune că ministrul Bode a „distorsionat” cifrele – la nivelul întregii structuri sunt „maximum 20.000 de polițiști judiciari care lucrează efectiv în dosare”, iar MAI are 125.000 de angajați. Problema lipsei de personal este însă reală și gravă, spune Andreica.
„Dl. Bode a folosit un pic distorionat cifrele. Ce nu spune dl. Bode este că politiști care fac parte din structurile judiciare sunt și la celelalte arme, adică imigrări, poliția de frontieră etc. Cei 28.000 sunt din total angajați, nu din 48.000. Iar MAI are 125.000 angajați, politiști, militari și personal civil. Strict din Poliția Română, polițiști judiciari sunt între 15.000 și 17.000. După spusele dlui Bode ar însemna ca unul din doi polițiști să facă parte din structurile poliției judiciare, ceea ce e fals. Ca activitate, un polițist judiciar are între 10 și 30% din timpul de lucru alocat pentru acte de urmărire penală, iar cei de la judiciar între 50 și 80%”.
Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) susține într-un comunicat de presă că „pe o schemă de circa 60.000 de polițiști, există circa 20% polițiști care dețin avizul de poliție judiciară. Această cifră este una reală și sustenabilă, având în vedere că circa 15% din cifra avansată de minister reprezintă funcții de conducere”.
Un aviz de polițist judiciar este dat de procurorul general, dar mulți sunt șefi din Poliție, spune Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol.
„Șefii sunt mai mult cu numele polițiști judiciari pentru că nu au făcut un act de urmărire penală cu lunile”.

Ce spune programul de guvernare
Secțiunea „Justiție”, litera A. „Obiective pe termen scurt”, punctul 8, pag. 230
„O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. În activitatea sa de organ de cercetare penală polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, și anume subordonarea față de procuror. De aceea, avem în vedere promovarea celei mai potrivite soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activități desfășurate de polițiști.”

Dubla comandă
Principala problemă care generează dispute: dubla subordonare. Pe de o parte, polițiștii judiciari își desfășoară activitatea de cercetare penală sub conducerea si supravegherea procurorului, iar pe de alta, sunt subordonați pe cale administrativă șefului din Ministerul de Interne, cel de care depinde cariera lor.
Această dublă subordonare este privită din perspective diferite. De exemplu, liderul PNL și șeful Camerei Deputaților, Ludovic Orban vorbește despre faptul că polițiștii judiciari și-ar putea pierde „lanțurile de comandă”. Ceea ce este adevărat în situația în care ei vor fi transferați la parchete.
„Poliţia judiciară, ca şi componentă a Poliţiei, trebuie să acţioneze în cadrul instituţional ierarhic, în cadrul Poliţiei. Orice altă formă care poate să genereze o percepţie că îşi pierd lanţurile de comandă poate să afecteze funcţionarea”.
De partea cealaltă, fostul ministrul al Justiției, Raluca Prună, cea care a dat în 2016 o Ordonanță de Urgență (OUG 6), care reglementa detașarea polițiștilor judiciari la parchete, spune pentru Europa Liberă că „noi avem situația în care ei răspund în fața șefului ierarhic de la Ministerul de Interne, de care depinde cariera lor, care îl poate întreba ce a făcut într-un dosar după care îl poate retrage dintr-un dosar. E de înțeles că Ministerul de Interne este nemulțumit, nu vrea să piardă controlul asupra politiștilor judiciari”.
Raluca Prună amintește și de OUG privind interceptările pe care le face Direcția de Operațiuni Speciale (DOS): „Dacă sunt un polițist care am dublă comandă, ce garanție am că șeful meu de la Poliție nu mă întreabă ce e într-un dosar, sau nu mă promovează pentru că nu spun ce e într-un dosar. Ministerul de Interne ar pierde o pârghie extraordinar de importantă, dar trebuie să facem un pas înainte și să ajungem la o politică penală coerentă în care Ministerul de Interne nu mai controlează ceea ce trebuie să controleze parchetele”.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, admite că există astfel de situații. Mai mult, au fost politiști judiciari care lucrau în dosare de urmărire penală care au fost „trași pe linie moartă” de șefi.
„Acest aspect există, au fost presiuni, controale tematice și cu foarte mult tupeu șeful i-a spus subordonatului: arată-mi dosarele pe care le ai în lucru ca să văd dacă ai respectat termenul dat de procuror și e fapt el se uita să vadă ce există în dosar, pe cine a audiat, cine ce a declarat”.
Două Asociații de Magistrați, „Inițiativa pentru Justiție” și „Mișcarea pentru Apărarea Stutului Procurorilor”, atrag și ele atenția asupra consecințelor acestei duble subordonări.„O astfel de modificare va pune capăt discuțiilor privind dubla subordonare a poliției judiciare și va elimina orice suspiciune sau tentație de intervenție a ‘lanțului de comandă’ din cadrul ierarhiei poliției în cercetarea penală, evitându-se încălcarea normelor de procedură prin cunoașterea conținutului dosarelor penale de către conducerea administrativă a MAI sau prin îndrumări privind modul de derulare a anchetei, date de alte persoane decât procurorul care supraveghează urmărirea penală”.
Polițiști judiciari pe hârtie
Dacă până la apariția OUG 6/2016 doar Direcția Națională Anticorupție (DNA) avea, prin lege, un mic corp de polițiști judiciari, după aceea, posibilitatea s-a extins și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) și la parchetele de pe lângă tribunale. Mai mult pe hârtie, pentru că deși numărul de posturi figurează în organigrame, ele au fost ocupate în mică măsură sau chiar deloc.
La DNA sunt prevăzute în schemă 260 de posturi de polițiști judiciari, dar ocupate efectiv sunt doar 237, potrivit raportului de activitate pe anul 2020.
La DIICOT sunt ocupate doar 29,20% din posturile prevăzute, mai exact 41 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară din cele 140 care sunt finanțate. În total ar fi trebuit să fie 290 de posturi, arată raportul de activitate pe 2020.
La parchetele de pe lângă tribunale nu au fost detașați polițiști judiciari, deși se prevedea în lege, pentru că nu au fost create posturi prin lege. La fel și acum, dacă trece legea cu posibilitatea detașării în toate parchetele, inclusiv cele militare, ea rămâne teoretică dacă nu vor fi finanțate posturile, iar dacă vor fi finanțate Ministerul de Interne poate să refuze”, spune pentru Europa Liberă procurorul Bogdan Pîrlog.

Ce spun Constituția și legile
Constituția, la capitolul Ministerul Public, art 131, al 3, spune că ”Parchetele (…) conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.”
Ordonanța de Urgență 6/2016 în urma căreia s-a modificat Codul de Procedură Penală prevede la art 66 (2) că ”Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia”.
Art 66.1( 5) ”Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare”.

Politiști judiciari buni la toate
Una din cele mai importante consecințe a acestei duble comenzi este aceea că polițistul judiciar poate fi implicat în diverse alte activități administrative, la ordinul șefilor săi, sau să i se dea sarcini care nu au nicio legătură cu poliția judiciară, cum ar fi verificarea piețelor, paza stadioanelor, aplicarea de sancțiuni contravenționale sau, ca în timpul pandemiei de coronavirus, verificarea oamenilor aflați în carantină sau filtre pe străzi.
Asociația „Inițiativa pentru Justiție” avertizează că în acest fel apare confuzia, iar în unele situații responabilitatea este ”pasată”, cum s-a întâmplat în cazul crimelor de la Caracal.
„Implicarea polițiștilor judiciari de către șefii ierarhici în misiuni de pază, ordine publică etc., conduce atât la o activitate de urmărire penală ineficientă, cât și la apariția unei stări de confuzie, atât în rândul polițiștilor, cât și la nivelul opiniei publice, cu privire la responsabilitatea cu privire la anumite acțiuni șau omisiuni ale organelor de poliție. În astfel de situații se ajunge ca responsabilitatea să fie „pasată”, prin intermediul polițiștilor de poliție judiciară cu dublă subordonare, de la conducătorii organele de poliție pe linie administrativă, în sarcina procurorului, cum s-a întâmplat în cazul ‘Caracal’, în cea ce privește responsabilitatea unei intervenții de salvare a vieții ori sănătății persoanei, misiune specifică poliției, distinctă de orice atribuții judiciare”.

La prima întâlnire cu programul de guvernare în față, dl. Bode ne-a spus că este exclus un asemenea transfer, că acel punct e doar de ochii lumii, să dea bine în programul de guvernare.

Nu există nicio dispoziție în lege care măcar să prioritizeze activitatea polițistului judiciar, de exemplu să aibă prioritate înaintea controalelor din piețe sau verificarea bolnavilor de Covid.
„Ministerul de Interne, în lipsă de personal, încearcă să se folosească de polițist să facă de toate. În acest an al pandemiei am văzut o serie de abuzuri chiar și în raport cu legea, în sensul în care erau scoși polițiști de la judiciar care lucrau preponderent cu dosare penale să stea în filtre pe stradă”, spune și liderul sindicatului Europol.
Banii. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă
Din punct de vedere financiar, este mai profitabil pentru un politist judiciar să fie detașat la parchete, pentru că acolo beneficiază de salariul unui magistrat.Politistul judiciar care însă rămâne în Poliție are un spor de 10% și de 20% dacă lucrează pentru DNA, DIICOT și la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO). Sporul nu se calculează însă la salariul de bază din acest moment, ci la cel din 2009.
Ce soluție se întrevede
Din punctul de vedere al procurorilor, soluția este detașarea sau transferul unui număr de polițiști judiciari la parchete. Aceasta este o viziune care unește cam toți procurorii din sistem și politiștii judiciari fără funcție de conducere, spune o sursă din magistratură pentru Europa Liberă.
Cosmin Andreica este însă mai sceptic, susține că nu a existat nicio consultare cu partenerii sociali și că ministrul Lucian Bode nici nu știa că această prevedere figura în programul de guvernare și că se va opune.
„La prima întâlnire cu dl. Bode cu programul de guvernare în față nu știa ce conținea programul de guvernare al ministerului justiției. Când l-am întrebat despre detașarea polițiștilor judiciari a spus că nu are așa ceva în programul de guvernare, când i-am arătat la Justiție spus cumva ironic că ce își dorește domnul Stelian să își dorească în curtea proprie nu din curtea altuia, așa că este exclus un asemenea transfer, că acel punct e doar de ochii lumii, să dea bine în programul de guvernare”.



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.