April 11, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Bogdan Chirițoiu își legiferează rămânerea la șefia Consiliului Concurenței cât timp va fi stare de urgență sau de alertă

9 min read



Sub pretextul implementării în legislația românească a unui regulament european, Consiliul Concurenței a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență care, în fapt, are drept scop conferirea posibilității prelungirii sine die a mandatului lui Bogdan Chirițoiu la conducerea instituției. Sau cel puțin până când nu va mai exista stare de urgență sau stare de alertă. „Nucleara” acestei situații rezidă însă din faptul că, așa cum arată proiectul de OUG lansat în dezbatere publică și postat pe site-ul Consiliului Concurenței, rezultă că, la Guvern, a ajuns o cu totul altă formă decât cea aprobată în plenul Consiliului. Mai exact, varianta aprobată nu face nicio referire la modificarea legislației pentru prelungirea mandatelor. Aceste aspecte apar însă în forma transmisă spre avizare. Ministerul Justiției a sesizat faptul că modificările dorite intră în conflict direct cu legislația adoptată de Parlament, dar și cu o decizie a Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională o propunere similară celei pe care Guvernul se pregătește, în această perioadă, să o adopte. Mai mult, tot doar în varianta ajunsă la Palatul Victoria se mai dorește eliminarea unor incompatibilități existente în Legea concurenței, în sensul că același Bogdan Chirițoiu să poată conduce (interimar sau nu) Consiliul, dar să facă parte și din organul de conducere al unei asociații europene, de unde să fie remunerat.

O acțiune care pare a fi cu dedicație, construită pentru a-l ajuta pe actualul șef al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care, de un an, se află în al treilea mandat, deși legea prevede că poate avea numai două, riscă să pună în pericol Programul Național de Redresare și Reziliență. Surse guvernamentale au dezvăluit pentru „Jurnalul” că, în prezent, se încearcă, pentru a doua oară în ultimul an și jumătate, eliminarea limitei de mandate la șefia Consiliului Concurenței. Pe site-ul instituției a fost pus în dezbatere publică un proiectul de Ordonanță de Urgență „privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii Concurenței nr. 21/1996”. Ei bine, nici proiectul supus spre consultare publică, nici nota de fundamentare aferentă nu fac vreo referire la numărul de mandate al membrilor plenului Consiliului Concurenței, și nici la modul în care se stabilesc atribuțiile acestora. Surprinzător însă este că, în cadrul procesului de avizare, la Guvern se află un proiect de OUG diferit, dar cu aceeași titulatură, având modificări care nu se regăsesc în prima variantă.

COVID-ul prelungește mandatul

Mai exact, se propune abrogarea alineatul al doilea al articolului 15 indice 1 și introducerea prevederii privind durata mandatului de 5 ani fără limită de număr (în prezent, legea prevede maximum două mandate). De asemenea, în forma supusă avizării, dar care nu se regăsește și pe site-ul Consiliului Concurenței, se propune introducerea unui alineat 3 indice 1, care deturnează, practic, întreaga concepție despre independența și probitatea morală și profesională a membrilor Consiliului Concurenței. Concret, membrii Consiliului Concurenței ar urma să devină subordonații președintelui, neputând îndeplini decât sarcini conform regulamentelor aprobate de plen. Însă cea mai grosolană modificare constă în aceea că „dacă, până la expirarea mandatului în curs, președintele Consiliului Concurenței desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestart jurământul, cu respectarea dispozițiilor art. 17, membrii Consiliului Concurenței în exercițiu își vor continua activitatea sub conducerea președintelui anterior, până la depunerea jurământului de către președintele desemnat pentru mandatul următor”. La aceasta se adaugă că „activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data expirării mandatului sau, după această dată, în mod excepțional, dacă se instituie starea de urgență și/ sau starea de alertă, nu mai mult de 6 luni de la instituirea stării de urgență și/sau de alertă instituită pe teritoriul României, în condițiile legii”.

Cu dedicație

Sursele guvernamentale citate subliniază faptul că „este evident că promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii Concurenței este singura modalitate prin care actualul președinte (Bogdan Chirițoiu – n.red.) mai poate să-și continue activitatea la Consiliul Concurenței. Legiuitorul a respins tentativa anterioară, instituită prin OUG nr. 6/2020, prin Legea 254/2020 de respingere a acestui act normativ și a reinstaurat prevederea cu privire la limitarea la maximum două mandate pentru membrii plenului Consiliului Concurenței”. „Modificările propuse în secret la Legea Concurenței sunt deosebit de nocive și pentru faptul că deturnează scopul pentru care a fost creat Consiliul Concurenței, ca organism autonom în domeniul concurenței, cu rol decizional într-un domeniu esențial pentru funcționarea normală a economiei de piață în România. Este o practică ce trebuie să fie oprită și avem încredere că primul-ministru Florin Cîțu nu va tolera o asemenea ilegalitate”, mai precizează sursele în cauză.

Proiectul de OUG inițiat de Bogdan Chirițoiu – În stânga, forma care a intrat în circuitul de avizare, la Guvern. În dreapta – forma aprobată de Plenul Consiliului Concurenței și publicată pe site, pentru dezbatere publică

 

Ministerul Justiției a sesizat nereguli grave în proiectul de OUG

Așa cum am arătat mai sus, proiectul, într-o formă cu totul schimbată față de cea urcată în dezbatere publică, a fost introdus în circuitul de avizare, trecând pe la mai multe ministere. Ministerul Economiei, condus de Claudiu Năsui, a avizat favorabil, spre exemplu. Ministerul Muncii, condus de Raluca Turcan, nu a avizat, pentru că a constatat că nu are legătură cu subiectul de reglementare. În schimb, proiectul a trecut și prin mâna celor de la Ministerul Justiției. Avizul transmis de Stelian Ion conține o serie de observații de-a dreptul demolatoare pentru Bogdan Chirițoiu. Se arată în acest aviz că niciunul dintre argumentele dezvoltate în Nota de Fundamentare nu atinge, în concret, situația existentă la nivelul Consiliului Concurenței, „de vreme ce inițiatorul nu explicitează, fără echivoc, în ce anume constă blocajul instituțional cauzat prin vidul legislativ cauzat de Parlament”. În document se arată că „motivarea prevăzută în Nota de Fundamentare va trebui să țină seama de toate consecințele juridice cauzate de abrogarea articolului II din OUG 6/2020. (…) Apreciem că argumentația inițiatorului este incompletă”. „Modificarea de la punctual 3 al articolului 29 nu respectă cerințele de tehnică normativă, de vreme ce nicio altă normă din Legea Concurenței nr. 21/1996 nu valorifică conceptul de reînnoire a mandatului. (…) Inițiatorul menționează faptul că reglementări similare sunt incidente și în cazul altor instituții publice, cum ar fi Curtea de Conturi și Curtea Constituțională. Din analiza efectuată (…), învederăm că nu am regăsit nicio normă care să instituie o «cauză de limitare a duratei maxime a mandatelor», de maniera celor expuse în textul proiectului de OUG, anume prin luarea în considerare a circumstanțelor extraordinare în care se instituie starea de urgență și/sau starea de alertă”, scrie negru pe alb în documentul emis de Ministerul Justiției. Mai mult, Stelian Ion îi atrage atenția lui Bogdan Chirițoiu că există „similitudinea măsurii propuse cu forma textului asupra căruia Curtea Constituțională a admis, recent (pe 26 ianuarie 2021 – n.red.) o excepție de neconstituționalitate, declarând ca fiind neconstituționale prevederile articolului 18, alineat 3, din Legea Concurenței nr. 21/1996: «În situația în care, până la expirarea duratei mandatului unui membru al plenului Consiliului Concurenței, nu este numit un succesor, membrul plenului al cărui mandat expiră își va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru mandatul viitor». Având în vedere că forma textului constatată ca fiind neconstituțională prin decizia CCR nu distinge între mandatul membrilor plenului Consiliului Concurenței, este posibil ca soluția (neconstituțională) a prelungirii unui mandat supus expirării până la momentul depunerii jurământului de către cel desemnat pentru viitorul mandat să îl vizeze pe însuși președintele Consiliului Concurenței, aspect care recomandă, cu atât mai mult, o abordare precaută în activitatea de legiferare”. Comentariile sunt de prisos.

 

O posibilă incompatibilitate, rezolvată, de asemenea, prin Ordonanță

Un alt aspect pe care OUG-ul, în forma trimisă spre avizare, dar care nu se regăsește în forma supusă dezbaterii publice, vizează introducerea unei reglementări potrivit căreia, „în cazurile unor activități care presupun participarea în cadrul unor organisme sau instituții publice ale Uniunii Europene sau internaționale, plenul Consiliului Concurenței poate desemna membrii plenului să desfășoare activități în cadrul acestora, în condițiile în care activitățile respective sunt circumscrise domeniului de activitate al Consiliului Concurenței și nu afectează exercitarea atribuțiilor de către membrii Consiliului”. Stelian Ion, în avizul dat, arată că „trebuie precizat în Nota de Fundamentare dacă introducerea prevederilor sus-menționate este de natură să contribuie sau nu la eliminarea unor incompatibilități”. Întâmplător sau nu, pe data de 26 noiembrie 2019 președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost numit în funcția de membru în consiliul de conducere al Agenției Uniunii Europene de Coordonare a Reglementatorilor în domeniul Energiei (ACER). Mandatul lui Chirițoiu a început la data de 28 ianuarie 2020. Numai că, la acel moment, articolul 15, alineat 6 din Legea Concurenței prevedea: „Calitatea de membru al Consiliului Concurenței este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activități profesionale sau de consultanță, cu participarea la conducerea sau administrarea unor entități publice ori private sau cu deținerea de funcții ori de demnități publice, cu excepția funcțiilor și activităților didactice din învățământul superior, cercetare științifică și creație literar-artistică”. Situația a fost rezolvată prin promovarea, în ianuarie 2020, a unei ordonanțe de urgență care avea în vedere, în principiu, să modifice cadrul legal aplicabil ajutoarelor de stat, mai precis modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2014. Ordonanța de Urgență respectivă avea să devină OUG nr. 6/2020, iar proiectului inițial i-a fost adăugat un articol suplimentar, II, prin care s-a încercat rezolvarea incompatibilității în care intra președintele Consiliului Concurenței prin numirea în consiliul de conducere al ACER. OUG nr. 6/2020 a intrat în vigoare pe 3 februarie 2020. Conform prevederii legale nou introduse la art.15 din Legea Concurenței nr. 21/1996 participarea în cadrul consiliului de administrație al ACER trebuia aprobată de plenul Consiliului Concurenței. Or, în cazul domnului Chirițoiu această aprobare nu putea fi emisă după ce mandatul la ACER începuse deja, pe 28 ianuarie 2020 – legea dispune doar pentru viitor. În 20 noiembrie 2020, când a intrat în vigoare Legea nr. 254/2020 de aprobare, cu modificări, a OUG nr. 6/2020, Parlamentul a decis respingerea în integralitate a acestui articol. Interesant este că, potrivit articolului 15, alineat 12 din Legea 21/1996, „membrii Consiliului Concurenței sunt suspendați din funcție din momentul survenirii incompatibilității, iar dacă situația se prelungește peste zece zile consecutive, mandatul încetează”.

Aceste acțiuni riscă să pună în pericol PNRR și să prejudicieze bugetul statului

Sursele consultate, care au dezvăluit această chestiune, spun că, în cazul în care această Ordonanță de Urgență va intra în vigoare și, ulterior, va pica fie la CCR, fie în instanțele de contencios administrativ, se pune în primejdie inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență. Asta pentru că o parte considerabilă a fondurilor din cadrul PNRR va fi pusă la dispoziția operatorilor economici privați, ceea ce înseamnă că acestea pot avea natura unor ajutoare de stat, supuse obligațiilor prevăzute în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Unde, potrivit OUG 77/2014, Consiliul Concurenței are un rol esențial în derularea schemelor de ajutor de stat prin care vor fi alocate sumele din cadrul PNRR, astfel încât de buna sa funcționare depinde și buna funcționare a Programului Național de Redresare și Reziliență. „Actuala stare de lucruri, caracterizată de absența unei conduceri legale a acestei autorități, în contextul în care fostul președinte, Bogdan Chirițoiu, nu mai deține un mandat legal și nici nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a rămâne în această funcție, impun luarea de urgență a măsurilor care se impun în vederea numirii unei noi conduceri a Consiliului Concurenței, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, au adăugat sursele citate. Printre proiectele care riscă blocaj se află cele 500 de milioane de euro pentru industria HoReCa. Dar există și riscul ca agenții economici amendați de Consiliul Concurenței să dea în judecată Consiliul și să ceară înapoi banii plătiți.

 

 



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.