March 2, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Cine scapă primii de pandemie? Cât de morală este goana țărilor bogate după vaccin?

7 min read
albirea-dintilor.com alcooldiscount.ro espressocafe.ro




Unele lucruri nu vor mai fi niciodată la fel, auzim în jur. Se vorbește mult despre noua normalitate și despre urmările pandemiei asupra diferitelor societăți, indiferent de cât de dezvoltată e o țară sau alta. Se fac scenarii adesea nefondate, iar printre acestea reușesc să se strecoare și avertismentele experților, altfel tot mai izolați de roiurile de dezinformare stârnite în special pe rețelele de socializare.
În această cheie, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că omenirea este la un pas de „o prăbușire morală catastrofală”. Șeful OMS, Tedros Ghebreyesus, vorbește despre capcana abordării de tipul EU PRIMUL. În viziunea sa, această abordare ar face altceva decât să-i slăbească și mai mult pe cei deja vulnerabili. Concret, Organizația critică țările care negociază individual și adună stocuri în afara mecansimelor de solidaritate create și în lipsa oricărei echități. El avertizează că prețul va fi plătit de statele sărace cu vieți omenești.
„Organizația Mondială a Sănătății avertizează astfel asupra unei forme de egoism îngust, în care fiecare stat își vede doar de propriul interes, chiar dacă efectele pot fi negative la nivel mondial. Dacă țările sărace nu vor beneficia de ajutor, atunci vor suferi pierderi umane majore, dar și statele bogate vor avea de suferit, întrucât se vor păstra bazine naturale de evoluție a virușilor care se vor întoarce în forme noi, mai greu de prevenit. Mai mult, vor primi sprijin narațiunile conform cărora statele bogate sunt de fapt dezinteresate de bunăstarea (sau săracia) altor regiuni, mai putin dezvoltate”, reacționează la Europa Liberă Radu Umbreș, doctor în antropologie socială.
Peste 39 de milioane de doze de vaccin au fost alocate în 49 de țări cu venituri ridicate, în vreme ce o țară săracă a primit doar 25 de doze, a exemplificat OMS. Pe de altă parte, agenția Bloomberg propune o centralizare în timp real, pentru a înțelege și mai bine încotro ne îndreptăm: 8,3 miliarde de doze au fost deja antamate.
O cantitate suficientă pentru întreaga oamenire, dacă serul ar fi distribuit în mod egal și echitabil. Însă, notează Bloomberg (care a identificat mai mult de 90 de înțelegeri individuale cu producătorii de vaccin), multe state vor aștepta până în 2022 sau chiar mai târziu până când își vor putea proteja populația. Aceasta din motive logistice.
Așadar unele lucruri poate că nu vor mai fi niciodată la fel. Dar, după câte se pare, la fel de valabil rămâne faptul că unele lucruri nu se schimbă niciodată. Actuala pandemie arată similarități cu precedenta, din 2009-2010. Era perioada în care gripa porcină provoca panică și incertitudine, profeți ai conspirației rostogoleau teorii fără fond, iar guvernele naționale sub presiune publică tezaurizau doze de vaccin.
Un sondaj Gallup arăta de exemplu că în Statele Unite unul din doi cetățeni considera în 2009 că guvernul federal nu reușește să-și facă treaba și să asigure stocurile necesare de vaccin. Oamenii organizau petreceri de imunizare în masă. Și atunci, statele bogate își asigurau contracte pentru vaccin, iar cele sărace (inclusiv Mexic, locul de origine al virusului) erau puse în așteptare pe ton de fax și nu puteau decât să-și numere morții.
„Oamenii nu se schimbă atât de mult în zece ani, așa cum anumite mecanisme mentale sunt neschimbate de mii sau zeci de mii de ani. Teorii ale conspirației vor aparea întotdeauna când există fenomene prea complexe pentru a fi înțelese pe deplin de nespecialiști și atunci când există neîncredere în narațiunile oficiale. La fel, vor exista comportamente deviante atunci când unii cetățeni vor alege să încalce regulile sanitare, chiar cu riscurile aferente, pentru a transmite un mesaj de rebeliune sau de rezistență la politicile oficiale”, explică Radu Umbreș.
De ce asistăm la naționalism sanitar, într-o lume tot mai globalizată, în care imigrația a atins cote fără precedent, iar transportul aerian anihilează secole de diferențe culturale odată cu barierele naturale de protecție sanitară? O lume în care un focar de infecție la Wuhan/China explodează în nordul Italiei? Un răspuns are și politologul Andrei Țăranu, care analizează fundația pe care ne clădim existențele, fără a trebui să meargă prea mult înapoi în istorie:
„Sistemul global a fost construit încă de la sfârșitul secolului al 19-lea după sistemul hegemon și al celor care depind de hegemon. Avem o lume multipolară, dar de multe ori este de factură militară. Începe să fie și de factură economică. Toate acestea trădeză de fapt incapacitatea Organizației Națiunilor Unite și a organismelor ONU de a reuși să înfluențeze politica, chiar și în momentele de maximă criză, cum este această pandemie”.
Iar urmările, explică la Europa Liberă Andrei Țăranu, vor fi resimțite în moduri pe care acum poate că nici nu ni le imaginăm:

teilor.ro watchshop.ro%20 provident.ro%20 case-smart.ro

Poate vom vedea în scurt timp reacții și resentimente și în țări precum Republica Moldova sau Ucraina, lăsate în bună măsură la o parte de statele din Uniunea Europeană

„Diferența masivă de acces la Sănătate, bunăstare sau chiar de acces la informații sanitare generează o discrepanță și chiar o ură, dinspre țările sărace înspre cele bogate. Vă aduceți aminte de imaginile din Iran, unde oamenii ardeau steagul Statelor Unite? Sunt state din Africa unde se ard steagurile britanic și francez. Și, de ce nu, poate vom vedea în scurt timp reacții și resentimente și în țări precum Republica Moldova sau Ucraina, lăsate în bună măsură la o parte de statele din Uniunea Europeană”, avertizează el.
Cel mai probabil, pandemia va adânci clivajul dintre bogații și săracii de pe glob, ceea ce va conduce la apariția unor noi hegemoni simbolici, derulează ceeea ce ar putea părea, dar nu este, un scenariu cinematografic, politologul Andrei Țăranu:
„Serbia și posibil și alte țări din zona Balcanilor de Vest s-au îndreptat spre vaccinurile chinezești, mai ieftine și nu atât de sigure ca cele pe care le ia „lumea civilizată” din SUA sau Europa. Țările respective se îndreaptă către o nouă forță dominantă, atâta vreme cât hegemonul european sau american pare că i-a lăsat din brațe”.
Antropologul Radu Umbreș completează:

Poate că unele state și-ar dori să ajute țările sărace, dar nu vor să fie singurele care suportă aceste costuri

„Explicația stă în raționalitatea individuală (fie că e vorba de oameni sau de entități statale) ce nu duce întotdeauna la rezultate optime pentru toată lumea. Fiecare guvern răspunde în primul rând în fața propriilor alegători, așa că trebuie să le ofere cele mai bune condiții posibile, chiar dacă asta înseamnă efecte negative pentru statele mai sărace. Acest comportament nu va dispărea niciodată, atâta timp cât nu există un sistem de gestionare internațională a pandemiilor (sau a altor crize, precum încălzirea globală). Din păcate, generozitatea devine limitată atunci când pericolul planează chiar și asupra țărilor bogate. Poate că unele state și-ar dori să ajute țările sărace, dar nu vor să fie singurele care suportă aceste costuri, iar în absența unor organizații credibile și cu putere reală nu poate apărea o coordonare internațională”.
Practic, declinul moral catastrofal venit de la Organizația Mondială a Sănătății se va traduce practic prin decese în țările sărace și în curs de dezvoltare. Strategic, pe termen mediu și lung, impactul va afecta și țările bogate. Dar politic imediat, calculat în legislaturi de câte patru ani însă, avertismentul atinge prea puțin statele bogate:
„Fără discuție că politicienii din aceste țări nu se gândesc la aceste situații globale, având în vedere că sunt interesați de proprii cetățeni. Politicienii nu-i pot explica cetățeanului german, francez, spaniol sau, de ce nu, chiar și român, de ce iau vaccin de la ei și îl dau cetățenilor din Burkina Faso sau din orice alt colț. Și chiar dacă l-ar da în imediata vecinătate, de exemplu în Ucraina, nu cred că o parte din cetățenii români, care tot timpul vor și mai mult, ar fi mulțumiți. Politicienii depind de voturile interne și preferă o decizie pragmatică în fața unei dileme morale, cum e împărțirea echitabilă a vaccinului”.
În această ecuație complicată apare și calitatea vaccinului pe care și-l procură bogații și săracii planetei. Un element în plus în dilema morală pe care, deși ar trebui, țările bogate din prima linie a influencerilor globali nu par să o lămurească public. „Mă îndoiesc că într-un viitor previzibil astfel de dileme morale vor cuprinde cu adevărat spațiile politice naționale”, concluzionează Andrei Țăranu.
Oficial, România este pe locul 18 în lume și pe poziția a 6-a în Uniunea Europeană, în ceea ce privește gradul de vaccinare împotriva Covid-19.

Statistici Bloomberg

„Unele instituții s-ar putea reforma, dat fiind caracterul global al unei pandemii care afectează întreaga unitate. Dar natura umană nu se va schimba”, comentează sec și cu titlu de concluzie antropologul Radu Umbreș.
Să ne bucurăm așadar că stăm mai bine decât alții? Să ne înfuriem că puteam sta și mai bine? Sau să ne gândim că am putea face mai mult pentru cei defavorizați, care s-au născut în alte părți și nu au acces la resurse?



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.