April 15, 2021

Știri pe bune

Informații de ultima oră

IPS Teodosie i-a pomenit la Liturghia de Sfântul Ioan pe toți decedații din incendiul de la spitalul nemțean pentru care Iohannis afirmase că nu toți politicienii sunt de vină. Precizările Ahiepiscopiei despre plângerea penală de Bobotează

4 min read


În cadrul slujbei Sfintei Liturghii, oficiate pe 7 ianuarie 2021 de Arhiepiscopul Tomisului la Biserica „Sfântul Ioan Botezatorul” din județul Constanța, ÎPS Teodosie i-a pomenit pe nume pe toți cei decedați în urma incendiului izbucnit în noiembrie la secția ATI a Spitalului Județean Piatra Neamț, precum și pe artista Draga Olteanu-Matei, care fusese redirecționată cu o zi înainte de tragedie către un spital din Iași, unde a murit după o săptămână.

„Pe adormiții robii lui Dumnezeu în incendiul de la Piatra Neamț Virginia, Ion, Constantin, Mihai, Mircea, Mihai, Tatiana, Clement, Frăsina, Vasile, Ion, Dumitru, Nicolae, cu tot neamul lor cel adormit, (…) odihnește-i, Doamne, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde au fugit toată durerea, tot necazul și toată suspinarea și orice greșeală au săvârșit ei cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul, ca un Dumnezeu Bun și Iubitor de oameni, iartă-le lor! Dumnezeu să-i ierte”, a rostit ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, la minutul 26 al filmării Sfintei Liturghii din 7 ianuarie 2021, de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. 

Victimele incendiului izbucnit în seara de 14 noiembrie 2020 la secția ATI a Spitalului Județean Piatra Neamț, spital COVID, au fost cinstite de Biserica Ortodoxă Română prin mesaje de compasiune față de familiile îndurerate, dar și total renegate de clasa politică ce și-a declinat răspunderea, în frunte cu președintele Iohannis și cu șeful guvernului de la acea dată, Ludovic Orban, mai-marele ministrului Sănătății, în aria de competență a căruia se afla spitalul. Nelu Tătaru încercase să dilueze răspunderea personală ca ministru de resort, dând de înțeles că am fi vinovați cu toții la nivelul întregii societăți, iar președintele Iohannis a ieșit să retușeze declarația, afirmând că „Nu toți suntem de vină. Sunt de vină cei care au fost la guvernare, cei care au fost la conducere, cei care gestionează în județe spitalele” și neuitând să dea vina pe PSD în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare care trebuiau să-i aducă lui un guvern „de dreapta”.

La un alt incendiu emblematic pentru România, cel de la Clubul Colectiv din București (30 octombrie 2015 – 63 de morți), premierul de atunci al României a demisionat și guvernul politic a fost înlocuit de unul așa-zis „tehnocrat”. La 5 ani distanță de la prima tragedie, un alt incendiu cu multiple victime umane a prins autoritățile la fel de nepregătite, acestea fiind nevoite să-i trimită pe arși în străinătate la tratament. 15 dintre cei 17 pacienți internați la secția ATI a spitalului nemțean au murit.
 

În loc să-și asume responsabilitatea pentru propria incompetență, lipsă de resurse și de strategie în gestionarea crizei sanitare, regimul Iohannis nu a făcut în tot acest timp decât să deturneze frustrarea publică din timpul pandemiei asupra „nonconformiștilor”, a „negaționiștilor”, a celor care îndrăznesc să „conteste” măsurile luate de autorități slab pregătite și abuzive, ba chiar și asupra oamenilor religioși, care nu sunt gata să își lepede trăirea, viețuirea și datina pentru a adera la cultul „Martorilor lui Covid”. Biserica Ortodoxă a devenit astfel o țintă a abuzurilor din partea puterii laice, dar și din cea a presei tendențioase sau cumpărate, unele voci grăbindu-se să afirme că anume BOR ar reprezenta un risc pentru „siguranța națională”. Nu spitalele prost dotate, nu șoselele care fac imposibil transferul rapid al pacienților, nu măsurile contradictorii și ilogice ale autorităților, nu proasta guvernare, ci taman Biserica e de vină pentru corona-criză! Din cauză că se încăpățânează să își păstreze felul ei propriu de a face bine societății, atât prin misiunea sa spirituală, cât și prin cea socială – dovedindu-se cel mai mare donator de ajutoare sanitare din 2020.

Conflictul dintre puterea seculară și ierarhia bisericească s-a manifestat în pandemie atât la nivelul declarațiilor piperate ale politicienilor, care au impus apoi încălcări ale libertății religioase, cât și la nivelul campaniilor mediatice de linșaj și, mai nou, chiar prin delațiuni practicate de pioni, aparținători sau nu unor structuri interesate.

Cel mai recent gest ostil Bisericii e cel al unui cetățean care a depus miercuri, 6 ianuarie 2021, o plângere penală împotriva ÎPS Teodosie, la Poliția Județeană Constanța, acuzându-l de „zădărnicirea combaterii bolilor” prin atitudinea avută în toată perioada pandemiei. Probabil ateu militant, cetățeanul nu recunoaște puterea taumaturgică (vindecătoare) a Bisericii prin săvârșirea tainelor și ierurgiilor. Plângerea lui a fost redirecționată joi către Parchetul Curții de Apel Constanța. Nu se cunoaște dacă cetățeanul a depus-o din proprie inițiativă sau la indicațiile vreunei structuri în care ar fi înregimentat.

În replică, Biroul de Comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului a transmis redacției ActiveNews un punct de vedre în care argumentează de ce consideră această plângere neîntemeiată:

„Referitor la plângerea penală împotriva Arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie, pentru slujba de Bobotează,  Arhiepiscopia Tomisului consideră plângerea penală neîntemeiată deoarece:

1. Conform legislației,  pelerinajele și procesiunile religioase sunt permise.

2. La eveniment au fost prezenți polițiști și jandarmi care s-au asigurat de respectarea normelor sanitare în vigoare.

3. IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nu poartă răspunderea păstrării distanței fizice sau a purtării măștii din partea participanților la slujbă,  aceste responsabilități fiind ale fiecărui participant în parte”, a explicat joi Biroul de Comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului.



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.