December 3, 2020

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Dupa 35 de ani de la moartea disidentului Gheorghe Ursu, SRI “spera ca justitia va stabili adevarul” si “condamna explicit”, in premiera dupa Revolutie, crimele Securitatii

5 min read




Una dintre cele mai intunecate file din istoria Romaniei s-a scris in 17 noiembrie 1985, zi in care disidentul politic Gheorghe Ursu a murit in arestul Militiei Capitalei, dupa ce a fost batut cu bestialitate si torturat de catre fosta Securitate.La 35 de ani de la moartea acestuia si dupa trei decenii de la Revolutie, directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI), Eduard Hellvig, a transmis un mesaj in care sustine ca institutia “isi exprima speranta si increderea ca Justitia va stabili adevarul”. Este pentru prima oara, insa, de la caderea fostului regim, cand un sef al SRI transmite un mesaj public in care “condamna explicit” practicile odioase si crimele fostei Securitati.”Reafirm fara echivoc ca Serviciul Roman de Informatii nu numai ca se delimiteaza ferm de crimele si abuzurile Securitatii, ci le condamna explicit. Intre Serviciul Roman de Informatii si Securitatea comunista nu exista si nu va exista vreodata nici o forma de intelegere sau compatibilitate, cum nu exista intre valorile unui regim democratic si orice forma de totalitarism. Serviciul Roman de Informatii isi mentine hotararea ferma de a sprijini procesul prin care societatea romaneasca doreste sa se elibereze definitiv de tenebrele trecutului”, a transmis Eduard Hellvig.Scrisorile trimise catre Europa Libera si tortura care a urmatNascut la 1 iulie 1928, in localitatea Soroca, din Basarabia, Gheorghe Ursu a intrat in atentia Securitatii imediat dupa marele cutremur din 1977, care a devastat Romania. Atunci, Ceausescu a emis un ordin criminal prin care cerea ca blocurile afectate de seism sa fie reabilitate doar partial, si nu consolidate din temelii, asa cum ar fi fost necesar.Gheorghe Ursu, care era inginer specializat in calcule anti-seismice, a criticat aspru ordinul fostului dictator, refuzand sa semneze o serie de documente de reabilitare, mai mult de forma, a unor imobile, lucru care ar fi pus in pericol viata a mii de oameni.Lovindu-se de duritatea fostului regim, Gheorghe Ursu s-a adresat postului de radio Europa Libera, pentru a atrage atentia Occidentului asupra gravitatii ordinului lui Ceausescu si a tragediilor la care s-ar fi putut ajunge odata cu punerea lui in aplicare, in cazul unui nou cutremur.Astfel, Ursu a trimis o scrisoare catre Europa Libera, scrisoare care a fost citita de mai multe ori pe post. Imediat dupa acest episod, Securitatea a inceput intens urmarirea inginerului care lucra la Institutul de Proiectari in Constructii (ISLGC) Bucuresti.Patru ani mai tarziu, in 1981, Gheorghe Ursu a trimis o a doua scrisoare catre Europa Libera, tot critica la adresa lui Nicolae Ceausescu. Presiunile asupra disidentului incep sa creasca in 1984, cand doua colege de serviciu ale lui Gheorghe Ursu il “toarna” pe acesta la Securitate, pe motiv ca detinea un jurnal in care isi scria opiniile politice si cele impotriva regimului de atunci.De altfel, din dosarul de urmarire informativa (DUI), deschis pentru supravegherea lui Gheorghe Ursu, dosar care se regaseste in arhivele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) sub numele “Udrea”, reiese ca persoana care a avut initiativa de a-l denunta pe inginer a fost Pirguta Croitoru.Acesta era una dintre sursele Securitatii si apropiata a lui Ion Dumitraciuc, cel din urma fiind chiar securitstul desemnat sa se ocupe de supravegherea institutul la care era angajat Gheorghe Ursu. Acesta a fost momentul in care Securitatea a inceput lupta salbatica impotriva fostului inginer, care a constat in perchezitii acasa la Ursu si abuzuri asupra familiei sale.In timpul audierilor, Gheorghe Ursu a rezistat presiunilor Securitatii de a-si denunta apropiatii si de a spune ca a trimis scrisorile catre Europa Libera in schimbul unor bani pe care i-ar fi primit din partea acestui post de radio.Niciun securist nu a fost pedepsitIn 21 septembrie 1985, Gheorghe Ursu a fost arestat, dupa ce securistii i-au fabricat un dosar in care era acuzat de infractiunea de tainuire de valuta, 17 dolari, bani care i-ar fi fost gasiti in timpul perchezitiilor care i s-au facut acasa.In perioada arestului, disidentul a fost batut si torturat de catre anchetatorii lui, doi fosti ofiteri de Securitate, Marian Parvulescu si Vasile Hodis. Gheorghe Ursu a murit in arestul Militiei Capitalei, in data de 17 noiembrie 1985, ca urmare a acestor torturi.Cazul Gheorghe Ursu a fost investigat dupa Revolutie, cand s-au deschis mai multe dosare pentru torturarea si uciderea fostului disident politic. In octombrie 2003, fostii militieni Tudor Stanica si Mihail Creanga (fost sef al arestului Militiei Capitalei in perioada in care Gheorghe Ursu a fost arestat si ucis in bataie) au fost condamnati la cate 20 de ani de inchisoare pentru infractiunea de instigare la omor calificat.Totusi, in baza decretului Nr. 11/1988, instanta a decis ca cei doi fosti militiei sa execute efectiv doar jumatate din pedeapsa. Tudor Stanica a facut, insa, pana acum, doar aproximativ un an de inchisoare, dupa ce instanta i-a admis in repetate randuri intreruperea pedepsei, in baza unor motive medicale invocate de condamnat.O alta persoana conadmanata a fost Marian Clita, fost coleg de celula al lui Gheorghe Ursu. Acesta, la ordinul Securitatii, l-a batut cu bestialitate, in perioada detentiei, pe fostul disident. Clita a fost condamnat si el la 20 de ani de inchisoare si, dupa noua ani de detentie, a fost eliberat conditionat.O achitare scandaloasaMarin Parvulescu si Vasile Hodis, fostii ofiteri de Securitate care s-au ocupat in mod direct de supravegherea, anchetarea si torturarea lui Gheorghe Ursu, sunt judecati in prezent pentru tratamente neomenoase, care au dus la moartea disidentului. In luna octombrie 2019, Curtea de Apel Bucuresti a dat o sentinta care a revoltat opinia publica, dupa ce, ca prima instanta, a decis achitarea celor doi fosti securisti.Motivarea deciziei judecatoarei Mihaela Nita, de la Curtea de Apel Bucuresti, a fost scandaloasa, instanta stabilind ca, de fapt, Gheorghe Ursu nu poate fi considerat disident politic: “In opinia Curtii, nu se poate aprecia, in contextul celor aratate, ca victima Ursu Gheorghe a fost un disident politic, acesta nefiind un opozant pe fata al regimului comunist si al conducatorului Partidului Comunist. Victima nu si-a manifestat public dezacordul fata de politica si conducerea de stat si partid, astfel incat sa devina din acest punct de vedere o persoana periculoasa pentru securitatea statului, datorita posibilitatii influentarii opiniei politice si a instigarii populatiei impotriva conducerii de stat si partid”.Dosarul uciderii lui Gheorghe Ursu, in care sunt judecati Marin Parvulescu si Vasile Hodis, a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care se va pronunta definitiv pe acest caz.Marturii cutremuratoareIn 17 noiembrie 2020, in ziua in care s-au implinit 35 de ani de la moartea fostului disident, fiul sau, Andrei Ursu, a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de marturii ale unor martori care au dat declaratii in cazul Ursu.Una dintre declaratii ii apartine martorului Laurentiu Casapu Mitrus, care a spus: “Gheorghe Ursu a fost scos la ancheta dimineata si adus de acolo seara, batut, intr-o patura, intrucit nu mai putea mearge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui care era maior Pirvulescu (…). In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale”. Doua zile mai tarziu, Gheorghe Ursu a murit.CITESTE SI:De ce au fost achitati ofiterii de Securitate judecati pentru moartea lui Gheorghe UrsuPrima reactie a fiului lui Gheorghe Ursu, dupa achitarea fostilor ofiteri de Securitate: Sunt stupefiat. E o incredibila bataie de joc, o imensa nedreptate



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.