December 4, 2020

Știri pe bune

Informații de ultima oră

CERTEJ, 30 octombrie 1971: 89 de vieți au pierit înecate în 300.000 de metri cubi de nămol

4 min read


30 octombrie pare o zi blestemată în istoria modernă a României. Un episod negru din istoria mineritului în zona Certej a fost mușamalizat rapid de autoritățile comuniste, vinovații pentru producerea lui nefiind stabiliți nici acum.

În 2015 tragedia de la Colectiv,  soldată 64 de morți, îndolia România.
 
În 1971, la Certej, o tragedie de proporții lăsa în urmă un dezastru și 89 de  decese după ruperea iazului de decantare al Exploatării Miniere Certej.
 
Pentru a evita declararea doliului național, Ceaușescu a ”ras” de pe listă 44 de oameni, trecând la capitolul ”și altele” tragedia. Cea mai mare catastrofă pe timp de pace de după cel de-al Doilea Război Mondial.

”S-a rupt decantorul. S-a rupt decantorul!” sunt vocile ce se aud, disperate, în crucea nopții, astupate, imediat, de zgomotul produs de furia mâlului, a sterilului și a apei otrăvite plecate, toate, la vale. E 30 octombrie (dată blestemată în istoria României) 1971, cu cinci minute înainte de ora cinci dimineața, Certeju de Sus, județul Hunedoara. O bubuitură ca de explozie atomică. Din 1936, de când a început serios exploatarea, și până acum, în 1971, iazul de decantare s-a tot umplut. Nu s-a ținut cont cu ce. Elementele de compunere au fost total diferite ca granulație, specialiștii având să se mire, peste ani, că structura rezistase atâta timp.

Oamenii dorm când 80 de metri din dig se frâng. Într-o secundă, 300.000 de metri cubi de steril evadează, ajungând până la cinci kilometri depărtare. Un sfert de oră durează tragedia: șase blocuri de locuințe, cu 25 de apartamente fiecare, sunt rase, efectiv, de pe suprafața pământului, un cămin de 30 de camere dispare, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării sunt grav avariate. 89 de oameni mor, alți 76 sunt răniți. De fapt, numărul exact nu se va ști niciodată, pentru că mulți muncitori veniseră la lucru din Oltenia ori Moldova. Mai mult, cu o seară în urmă avusese loc un botez, se adunaseră multe suflete.

Ceaușescu află. Imediat, din Deva sunt trimise, spre Certej, ambulanțele. Drama e, normal, uriașă. Se caută supraviețuitori, dar e foarte greu, pentru că mâlul a format o pastă cleioasă, dificil de trecut. Se aud țipete, lumea strigă după ajutor. Victimele sunt găsite dezbrăcate, cianura le-a ars hainele, identificarea e greoaie. Securitatea, Miliția, intră pe fir. Ilie Verdeț, membru al Comitetului Central al PCR, e trimis în zonă. Raportează. Ceaușescu decide să taie din numărul celor decedați și să anunțe, oficial, numai 45, pentru a nu fi obligat să decreteze stare de doliu național. 
Trupurile neinsuflețite sunt duse la căminul cultural din Certej, unde militarii le spală cu furtunul și le pregătesc de îngropăciune. Oficial, la Primărie sunt înregistrate 82 de persoane, decedate prin ”asfixiere accidentală prin înec”, dar localnicii știu că nu acesta este numărul real. Unii vorbesc chiar de 200 de morți.

Există și supraviețuitori. Inginerul Ioan Gavra avea să-și piardă soția și pe cele două fetițe. ”Am stat internat în spitalul din Deva trei luni, în cel din Timișoara o lună, apoi am ajuns la Cluj. 30 de zile m-au întors cu cearșaful, iar medicii spuneau că nu mai scap. Am pierdut tot. Doar verghieta o mai am de atunci. E tot ce mi-a rămas”, spunea, în noiembrie 2001, în ziarul ”Hunedoreanul”. 

Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități. 

Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor, Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit. După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime.

Sursa:A1.ro

Sprijină ActiveNews ca site-ul să poată continua mai departe lupta pentru ceea ce a avut mai scump poporul nostru peste veacuri: Țara, Credinţa şi Libertatea!
ActiveNews și noi, jurnaliștii lui, îl mărturisim pe Dumnezeu, pentru că-L iubim şi ne încredem în El. ActiveNews crede în România, în ceea ce am fost şi am putea fi ca popor.
ActiveNews este un site deținut în totalitate de acționari români. Dar de fapt ActiveNews este deţinut de fiecare cititor.
Dacă crezi în ceea ce credem și noi, sprijină ActiveNews ca acesta să poată lupta in continuare, pentru Adevăr, pentru România!

Susține ActiveNews



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.