October 31, 2020

Știri pe bune

Informații de ultima oră

Trei pacate ale discursului public

4 min read




In vreme ce unii inca se intreaba cum de este posibil sa ajunga in spatiul public dezacorduri de tipul Teatrele se *inchide; 2 din 3 tineri *face facultatea degeaba, eu raspund simplu ca e vorba de neglijenta, nu de nestiinta si sunt pe urmele unor fineturi lingvistice: cratime, litere mici si mari, virgule si respiratia omului obosit de-atata avant discursiv.Citeste toate textele scrise de Emina Capalnasan pentru Ziare.com1. Cratima nejustificataE clar ca anumite cuvinte “straine” sunt necesare pentru ca redau fara prea multe ocolisuri o realitate. Tot necesara este si grafia corecta a invelisului sonor, care suna atat de cool in urechile spectatorului modern, deschis, cu ochii pe online-ul jurnalistic. Intalnirea sau reuniunea sunt cam vechi, prea generale, iar realitatea descrisa de summit e prea bogata pentru cuvintele neaose. Summit: un cuvant specializat, notat de suficiente dictionare; e imposibil, asadar, sa il ignoram sau sa il consideram element daunator pentru bunul mers al limbii romane. Daunatoare vederii este insa scrierea acestuia. Desi DOOM2 il noteaza si ii da forma de plural, ca rezultat al combinarii cu desinenta neutrelor (romaneasca) – summituri -, scrierile jurnalistice (politice) il integreaza in texte fara a-l fi trecut prin legea dictionarului. Cratima nu trebuie sa apara nici la articularea cuvantului, nici la forma de plural. Desi element “strain” si neadaptat grafic (nu exista forma *samit), -t-ul final, pronuntat ca in orice alt cuvant romanesc, face posibila articularea directa, fara vreun intermediar: summitul. O greseala: “este regretabil faptul ca se folosesc evenimente precum summit-ul Initiativei celor Trei Mari in jocuri politice interne” (www.digi24.ro). Genitivul nu schimba regula, forma corecta fiind summitului, nu *summit-ului, asa cum apare aici: “Peste o mie de politisti vor asigura masurile de ordine si securitate in judetul Constanta in perioada summit-ului NATO.” (www.mediafax.ro).Tot anglicism, tot politic si tot cules din presa sub diverse forme este si lobby. Interesant din punct de vedere evolutiv si la nivel de sens, lobby, cu sanse reale de a-si crea paradigma (v. lobbying, lobbyism, lobbyist), isi ataseaza articol cu ajutorul cratimei: lobby-ul. Acesta este intr-adevar un anglicism in scrierea caruia apare cratima atunci cand vrem sa-l articulam: se termina in -y. Desi regula e publica si comunicata transparent, presa noteaza realitatea negociatului “pe hol” in mod inconsecvent: “Papa Francisc a condamnat lobbyul gay de la Vatican” (www.mediafax.ro); “Protectia Consumatorilor se teme de lobbyul bancherilor in Parlament” (www.gandul.info); “Pe de alta parte, nici lobbiul pe care presedintele Kargastanului (…)” (adevarul.ro); “Expertii spun ca lobby-ul este o activitate multidisciplinara” (adevarul.ro). Ultima actualizare este singura ce sade sub semnul corectitudinii.2. Majuscula nejustificataUn alt pacat al discursului actual este interpretarea bacului ca acronim (cuvant format din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o denumire). Incarcat de semnificatii personale si importanta, familiarul bac [BACALAUREAT s. (fam.) bac. (A reusit la ~.) – www.dexonline, sursa: Sinonime 2002], cu o recunoscuta nuanta argotica [bac s. n. sg. (scol.) examen de bacalaureat – www.dexonline, sursa: Argou], devine *BAC. Invocand licenta poetica ori efectul stilistic, putem transforma orice in orice, intr-un vesnic si neobosit joc intre majuscula si minuscula. Intr-o formatie neutra, pur informativa, bacul ramane bac, articulat fara cratima. Cateva greseli: “BAC-ul si remuneratia dupa… competente” (www.digi24.ro); “A inceput BAC-ul olimpicilor! Azi e prima proba” (https://a1.ro); “Tinerii care n-au luat BAC-ul, dar s-au grabit sa ia ajutorul de somaj” (https://stirileprotv.ro). Avem prof, profa, profi, profe, nu? Oare de nu s-a gandit nimeni la varianta *PROF?3. Virgula nejustificataCu toate ca s-a scris mult (in diverse randuri, pe un ton mai mult sau mai putin stiintific, profund argumentat sau telegrafic) despre etc. si prohibitia virgulei, etc.-ul pare ca s-a atasat de virgula. Evident ca putem avea alaturarea dintre virgula si etc., asa cum se vede in combinatia anterioara de cuvinte. Acest lucru nu sta insa in bratele generalizarii. Etc., prescurtarea lui et cetera/et caetera, inseamna “si celelalte”. Simetric: daca inainte de si nu punem virgula (intr-o enumerare), nu punem nici inainte de et (cetera). Asadar, urmatoarele doua fraze sunt, fara dubiu, atractive si ca fond, si ca forma: “Cele mai multe sesizari fac referire la presiuni pe care sefii de institutii (primarii, scoli, societati cu capital de stat, etc.) le fac asupra angajatilor pentru a participa la mitingul de la Bucuresti.” (http://www.aktual24.ro); “In familia traditionala, formata de un barbat si o femeie, au fost mii de cazuri de violenta domestica, abuzuri emotionale, etc.” (http://www.life.ro). Le notez si e bine sa le retinem totusi ca exemple negative.Pana la urma, virgula echivaleaza pauza din vorbire. De ce am vrea sa fragmentam discursul – oral sau scris – cu opriri si notatii ale fiecarei respiratii? Mai ales cand am ajuns la finalul sirului. Nici macar engleza nu ma poate convinge ca e altfel. E alta limba, vorbim despre alt sistem, despre alta atitudine fata de procesul de normare, despre alta doza de coercitie din partea dictionarelor sau a lucrarilor normative.Subiectul meu preferat: virgula pusa dupa o atributiva. Se ajunge astfel la un predicat despartit de subiect (printr-o virgula pusa complet intuitiv, deloc justificat): “Alegerile pe care le faci, te definesc.” (We Live, pagina de Facebook); “Atentie! Pe raza UAT Alba lulia, Sebes, Cimpeni si Vintu de Jos, nivelul de raspandire a SARS-CoV-2, este unul ridicat, peste 3 cazuri/1.000 de locuitori.” (www.alba24.ro).P.S. “Nu se poate arta fara migaleala… Cu vremea iti cresc tot mai mult scrupulele de constiinta… Dac-o fi sa imbatranesc, stiti cum sa-mi ziceti? Sa-mi ziceti Mos Virgula!”I. L. Caragiale avea rasul in sange si sangele-n condei. Modelul de ieri e model si azi.Emina Capalnasan este lector la Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, UVT, unde preda limba romana contemporana si limba romana ca limba straina. Are blog – www.literparc.ro – si o rubrica saptamanala – Nazbatii limbistice – pe www.expressdebanat.ro. Despre ce vrei sa scriem?



Citește mai departe

Leave a Reply

Copyright © All rights reserved. | by AF themes.