Alegeri locale 2020. Partidele nou înființate care și-au trimis candidații în lupta electorală, la scrutinul din 27 septembrie

Alegeri locale 2020. Partidele nou înființate care și-au trimis candidații în lupta electorală, la scrutinul din 27 septembrie




Registrul partidelor politice a înregistrat, după alegerile locale din 5 iunie 2016, aproximativ 90 de formațiuni politice nou înfiinţate, scrie Agerpres. Printre partidele noi se află: Partidul Bucureşti 2020, Partidul Alternativa pentru Demnitatea Naţională, Partidul Dreapta Liberală, Partidul Naţiunea Română, Partidul PRO România, Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Democraţiei şi Solidarităţii – DEMOS, Partidul “Rezist”, Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS), Partidul RE:START România, Partidul “Ader la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie” (ADER), Partidul Politic “Realitatea”, etc. Multe dintre acestea s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020.Ca şi la alegerile locale precedente, şi-au trimis candidaţi în lupta electorală şi alte partide regionale, nou înfiinţate, care îşi propun să apere interesele locale şi zonale, printre acestea numărându-se: Partidul Prahova în Acţiune, Partidul Băcăuanilor, Partidul Brăila Nouă, Partidul Uniunea Independentă pentru Tecuci, Partidul “Iniţiativa Pătârlagele”, Partidul Arădenilor, Partidul Uniunea pentru Bucovina.Partide nou înfiinţate, la alegerile locale din 27 septembriePRO România a fost înregistrat prin Decizia civilă nr. 163 din 20.02.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (dosar nr. 18966/3/2017). Preşedintele partidului este fostul prim-ministru şi preşedinte al PSD Victor Viorel Ponta. Formaţiunea are 46 organizaţii teritoriale şi 11.000 de membri, potrivit www.proromania.ro. Alţi lideri ai partidului: Nicolae Băncioiu, Mircea Titus Dobre, Adrian Ţuţuianu, Ioana Petrescu, Cătălin Nechifor, Adrian Marius Dobre etc. “PRO România nu e un proiect care pleacă de la zero. Principala noastră carte de vizită este performanţa echipei de guvernare din perioada 2012-2015, care a gestionat eficient reconstrucţia ţării după criza economică. PRO România vine cu un model nou pe scena politică prin promovarea unei gândiri de incluziune socială, factură liberală în economie şi progresistă în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale”, se arată pe site-ul formaţiunii. Partidul Democraţiei şi Solidarităţii – DEMOS a fost înregistrat conform Sentinţei civile nr. 37/DEC/P pronunţată de Tribunalul Bucureşti din 13.06.2018 (dosarul nr. 11041/3/2018). Conducerea este exercitată de Claudiu Crăciun (secretar general) şi membri ai Consiliului Executiv: Ştefania Stoian, Andreea Ignişcă, Laura Stifter, Andrei Ţăranu, Bogdan Fălcescu. Conform https://demos.org.ro, platforma Demos a devenit activă în toamna anului 2015, “ca răspuns la nevoia de organizare a energiilor progresiste, articulând o puternică critică la adresa subdezvoltării, inegalităţii şi divizării societăţii româneşti”. La 15 septembrie 2016, a fost lansat Manifestul Democraţiei şi Solidarităţii, ca punct de plecare al unei construcţii pe termen lung capabile să transforme politica românească. Majoritatea membrilor Platformei nu au mai făcut politică, fiind însă activi la nivel civic şi comunitar, menţionează sursa citată.Partidul “Rezist” a fost înregistrat conform Sentinţei civile nr. 48 pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 24482/3/2018), la 10.08.2018. Lideri ai formaţiunii: Petrică Folică, Florin Valentin Verdeş şi Dumitru Daniel Stavarache. Partidul “Rezist” se situează, doctrinar, în zona naţionalismului de centru, echilibrat, luminat, precizează site-ul https://partid-rezist.ro.Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) a fost înregistrat conform Sentinţei civile nr. 58/DEC/P pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 31929/3/2018), la 26.10.2018. Membri fondatori: Daneş Raluca Florina – preşedinte; Iordache Iulia – vicepreşedinte; Iordache Adrian Alexandru – secretar general. Partidul îşi are originea în Mişcarea România Împreună. Dacian Cioloş, fost prim-ministru, a fost ales ulterior, în două rânduri, preşedintele formaţiunii. PLUS se încadrează din punct de vedere ideologic în familia liberalismului fundamentat etic, potrivit www.ro.plus. Lideri ai formaţiunii: Ioan-Dragoş Tudorache, Vlad Voiculescu, Monica Berescu, Victor Giosan, Oana Ţoiu, etc. La 15 august 2020, cele două formaţiuni ale Alianţei 2020 – Uniunea Salvaţi România (USR) şi Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (PLUS) în cadrul unui congres au decis să fuzioneze. Noul partid va fi condus de co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioloş.Partidul RE:START România a fost înregistrat conform Deciziei civile nr. 20/DEC/P pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 44529/3/2018), la 13.03.2019. Preşedinte este Ramona Ioana Bruynseels, fost candidat la alegerile prezidenţiale din 2019. Alţi lideri: Alexandru Printz, Radu Ţipişcă, Cătălin Iordache, etc. “Vrem să RE:LANSĂM o Românie în care drepturile şi libertăţile individuale să fie în mod real garantate şi aparate, iar domnia legii să fie eficient asigurată”, se arată pe site-ul https://restart-romania.ro/ la rubrica de prezentare a partidului.Partidul “Ader la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie” (ADER) a fost înregistrat conform Sentinţei civile nr. 45/DEC/P din 21.06.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul 14046/3/2019), definitivă prin neapelare la 02.09.2019, preşedintele formaţiunii fiind fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei Neculai Onţanu. “ADER, partid naţional de centru stânga, care lucrează prin specialiştii săi la revigorarea spiritului de demnitate naţională şi mândria de a fi român”, este caracterizarea postată pe pagina de Facebook a formaţiunii.Partidul Bucureşti 2020 (PB2020) a fost înregistrat în baza sentinţei civile nr. 17/DEC/P, pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr.1720/3/2020) la 09.06.2020. Preşedintele formaţiunii este fostul primar al Sectorului 3, Robert Negoiţă.Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a fost înregistrat conform Deciziei civile nr. 63/DEC/P, pronunţată de Tribunalul Bucureşti (dosarul nr. 24194/3/2019) la 19.09.2019. George Simion şi Claudiu Târziu sunt co-preşedinţi ai partidului. “AUR îşi propune să realizeze unitatea românilor, oriunde s-ar regăsi aceştia, la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cernăuţi, în Timoc, Italia sau Spania, pentru însăşi existenţa noastră ca neam”, se arată pe site-ul www.partidulaur.ro.Prima lege care reglementa partidele politice după 1989 cerea ca un partid politic să aibă doar 251 de membri fondatori pentru a fi înregistrat. Legea partidelor politice s-a modificat în 1996, astfel încât numărul de membri necesar pentru înregistrarea unui partid politic a crescut de la 251 la 10.000. Prin Legea partidelor politice nr. 14/2003, lista de semnături cu membrii fondatori, necesară pentru înregistrare trebuia să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti. Totodată, o nouă modificare a Legii partidelor politice în 2015 a oferit posibilitatea unui partid politic de a se înregistra la tribunal cu doar trei membri fondatori. Lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea partidului trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.Editor: Cristina Iancu



Citește mai departe

Leave a Reply